Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a conceptului dezvoltării durabile. După zece ani, la Johannesburg în 2002, al II lea Summit global promovează AL21 ca principalul instrument în realizarea bunăstării populaţiei lumii. Dedicată administraţiei locale, AL21 stabileşte prin participare publică un echilibru între dezvoltarea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.

Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om şi natură şi pledează pentru solidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România sprijină activ dezvoltarea durabilă prin asistenţa acordată în cadrul proiectului său de “Construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 în România”. Proiectul a fost implementat în 9 oraşe-pilot, în perioada 2000-2002, în 13 oraşe în perioada 2003-2004, iar în perioada 2004 – 2005 s-au finalizat încă 3 oraşe şi un judeţ. Proiectul acoperă în fiecare an un set de oraşe şi se află sub coordonarea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, agenţia de implementare a PNUD pentru AL21.

Procesul participativ de elaborare a fost unic, stimulând energia cetăţenilor, a sectorului privat, a mediului academic, a ONG-urilor şi a autorităţilor locale. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, iar eforturile lor colective au dat naştere prezentului document. Acest raport îşi are rădăcinile în necesităţile şi ideile locale, devenind o mărturie a eforturilor, energiei şi entuziasmului lor. Fie prin furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă tehnică, fie prin participarea directă, întreaga comunitate a avut o contribuţie enormă la succesul acestuia.

Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan concret de acţiune şi de implementare. Ambele oferă o garanţie practică a faptului că proiectul poate răspunde necesităţilor comunităţii şi că reprezintă o contribuţie importantă la dezvoltarea durabilă în România. Felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul său.

Soknan Han Jung

Reprezentant Rezident PNUD

Coordonator Rezident ONU

Cuvânt înainte adresat de Primarul oraşului Borsec

Localitatea Borsec, ridicată în 1953 la rang de Oraş Staţiune Balneo-climaterică, î-şi datorează renumele resurselor de ape minerale al căror calităţi curative şi terapeutice au fost recunoscute şi apreciate încă din a doua jumătate al secolului XVIII.

Situat într-o depresiune de o rară frumuseţe, înconjurat de păduri de conifere, cu un aer puternic ozonificat şi cu un micro climat deosebit faţă de zonele limitrofe, Borsecul întruneşte condiţii propice relansării şi dezvoltării turismului balnear, recreativ şi sportiv în acelaşi timp, în paralel cu activitatea de îmbuteliere şi valorificare a apelor minerale.

Gestionarea bogăţiilor, dăruite de Bunul Dumnezeu, implică fiecărei generaţii beneficiare o multitudine de responsabilităţi, astfel că activităţiile ce se intreprind la un moment dat să nu afecteze în nici un fel integritatea şi calitatea acestora.

Elaborarea şi adoptarea strategiei de dezvoltare a localităţii asigură toate premisele ca tot ceea ce preconizăm să realizăm în viitor să fie în consens deplin cu voinţa concetăţenilor noştri, dar în acelaşi timp să nu aducă nici un fel de prejudicii avuţiei moştenite.

Posibilitatea de a fi inclusi în cadrul programului Agenda Locală 21 a însemnat o oportunitate pentru localitatea nostră, drept pentru care doresc să mulţumesc pe această cale Excelenţei sale, Doamnei Soknan Han Jung – reprezentant rezident al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

Deasemenea doresc să mulţumesc S.C. Romaqua Group S.A. în calitate de cofinanţator al acestui proiect, precum şi tuturor celor care au contribuit la această realizare, respectiv colegilor din Comitetul Local de Coordonare, din grupele de lucru şi din secretariat.

Ne revine, nouă şi celor care ne vor urma, implementarea în practică a prevederilor Planului Local de Dezvoltare Durabilă adoptat, astfel ca oraşul Borsec să redevină ceea ce a fost cândva şi ceea ce merită să fie – o stea pe firmamentul staţiunilor balneoclimaterice naţionale şi nu numai.

Vaida Valentin Alexandru

Primarul Oraşului Borsec

I. PARTEA I - strategie

I.1. PREZENTARE GENERALĂ

I.1.1. AŞEZARE - LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Localitatea Borsec se poate identifica pe coordonatele 46 ⁰ 58 ⁰⁰ latitudine nordică 25 ⁰ 34⁰⁰, longitudine estică, regăsindu-se în N-E judeţului Harghita, în lanţul muntos al Carpaţilor Orientali.

Depresiunea în care a luat naştere această comunitate se situează la interferenţa munţilor Giurgeului, Bistriţei şi Călimanilor, având o altitudine cuprinsă între 850 –950 m.

Depresiunea Borsec s-a format în timpuri geologice relativ recente, respectiv în era Neozoică şi se caracterizează printr-o gamă de roci cristaline, şisturi şi calcare, ce constituie versantul sud – estic al depresiunii.

I.1.2. RELAŢII ÎN TERITORIU

Prima legătură rutieră importantă între Borsec şi Topliţa datează din perioada 1882-1887, când s-a realizat un drum pietruit.

De la Borsec spre Moldova, prin pasul Tulgheş, pe şoseaua asfaltată ce trece pe lângă lacul de acumulare de la Bicaz, se poate ajunge la Piatra Neamţ.

Legătura feroviară se face prin staţia CFR Topliţa, aflată pe magistrala Braşov-Ciceu- Deda-Dej-Baia Mare care este situată la 26 Km de Borsec. Traseul Borsec – Topliţa, care traversează masivul Creanga, este de o rară frumuseţe.

Localitatea Borsec are două componente: aşezarea primară, situată pe DN 15 (Topliţa-Borsec-Tg.Neamţ) la intersecţia cu DJ 128 (Borsec-Ditrău) şi staţiunea propriu-zisă, situată la nord de aşezarea primară.

Oraşul staţiune balneo-climaterică Borsec, declarat astfel din anul 1953, este racordat la circuitul căilor rutiere prin Drumul Naţional DN 15 Topliţa – Piatra –Neamţ, ce face legătura cu drumul european E 578 Braşov – Miercurea-Ciuc- Tg-Mureş.

Oraşul Borsec se află la o distanţă egală, 130 km, de oraşele reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc, Tîrgu Mureş şi Piatra Neamţ şi la aproximativ 200 km de Cluj, Sfântu Gheorghe, Braşov, Bacău, Iaşi.

I.1.3. RELIEF

Din punct de vedere morfologic, depresiunea se împarte în două părţi distincte: una sud-vestică, mai joasă, cu altitudine de 800 m şi alta nord-estică, mai înaltă cu circa 80-100 m decât cealaltă.

În general, regiunea înconjurătoare se caracterizează prin munţi de înălţime mijlocie, rotunjiţi, larg lobaţi, cu relief carstic, în deplină concordanţă cu structura geologică, iar zona bazinului propriu-zis prezintă suprafeţe aproape plane, pe care local sunt instalate zone de înmlăştinire datorate impermeabilităţii rocilor marnoase.

Zonele ocupate cu travertine, din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă de petice, dintre care cel mai bine reprezentat ocupă o zonă de circa un kilometru pătrat, delimitată de Valea Vinului la sud, Valea Usturoi la nord şi pârâul Borviz la est. Zonele ocupate cu travertine au aspect relativ plat, cu mici depresiuni carstice (doline). Partea sudică a acestor depuneri prezintă margini abrupte de până la 100 m, de-a lungul văii Vinului iar zona are aspectul clasic al regiunilor carstice, cu numeroase grote, peşteri etc.

I.1.4. CLIMA

Borsecul, prin aşezarea geografică, aparţine climatului subalpin de depresiune.

Temperatura medie anuală este de 5⁰ C, cu temperaturi medii minime de –5⁰ C până la –7⁰ C în luna ianuarie şi de 15⁰ C în luna iulie.

Umiditatea aerului se situează între 79 % şi 86 % în lunile de vară şi 86 – 90 % în lunile de iarnă, excepţie făcând ultimii ani, datorită secetei.

Variaţiile mici de temperatură, vânturile puţine, puritatea aerului, bogăţia în ozon sunt caracteristicile binefăcătoare ale climatului caracteristic Borsecului, însoţite de un bioclimat de tip montan, tonic, stimulent şi cu aeroionizare preponderent negativă, puternic sedativă, ce permite alternanţe de tratament cu agenţi şi fizioterapeutici, băi de soare şi de aer ionizat.

I.1.5. FLORA

Flora depresiunii Borsecului este variată. Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită cu păduri, iar pe alocuri, datorită condiţiilor specifice geografice şi climatice, se pot întâlni diferite alte forme de vegetaţie, ca păşuni alpine în regiunile de mare altitudine şi vegetaţie de mlaştină pe lângă cursul unor pârâuri.

Pădurile sunt compuse din conifere în proporţie de 95%, printre care se găsesc pe alocuri şi mici grupuri de foioase, cum este păduricea de fagi bătrâni de pe înălţimea Făgetului. Dintre conifere, molidul este cel mai răspândit. Datorită condiţiilor naturale deosebit de prielnice, molidul atinge vârste şi dimensiuni deosebite. Exemplare care au peste 100 de ani şi înălţimi de peste 32-34 m nu constituie o raritate, unele ajungând până la 50 m înălţime şi 1 m grosime. Pe teritoriul staţiunii pot fi admirate câteva exemplare ale căror vârfuri se află la o înălţime de 40-50 m. În afară de molizi se găsesc plopi, însă numai până la circa 1000 m altitudine, mai ales pe versantele răsăritene şi apusene, şi fagi care, pe alocuri, în depresiune, ajung de asemenea la vârste şi dimensiuni deosebite. Dintre foioase se întâlnesc în număr mult mai redus, exemplare de mesteacăn, arţar, scoruş etc. De asemenea, se găsesc trei varietăţi de arbuşti precum şi salcia pitică.

O curiozitate a naturii o constituie existenţa mesteacănului pitic (Betula humilis), relicva declarată monument al naturii, ţinând cont că la ora actuală în Europa se mai găsesc doar câteva exemplare. Existenţa acestei specii a fost constatată de către savanţi şi specialişti care au participat la Congresul Internaţional de Botanică ce s-a ţinut la Borsec în anul 1934.

În păduri şi în poienile din păduri cresc multe specii de plante. Dintre flori merită a fi amintite câteva specii de tip carpatic: „piciorul cocoşului”, „anemona hepatica” etc. Familia orhideelor este reprezentată prin aproximativ 20 specii, din care menţionăm „ papucul doamnei ”, diferite feluri de flori decorative (Orchis sp.), 3-4 varietăţi de crin, muşcata sălbatica, 2-3 varietăţi de lăcrămioare etc. Lângă Grota Urşilor şi pe zidurile de lângă izvorul principal creşte o varietate de Cypripedium calceolus. În locurile mai joase se întâlnesc 6 varietăţi de garoafe sălbatice, o mulţime de varietăţi cu flori mici şi galbene (Ranunculus sp.). La Borsec creşte „ vârtejul pământului ” cu frunze răsfirate la bază, cu tulpina înaltă de 50-70 cm şi câteva flori mari, roşii, de forma gurii leului. O altă plantă care se găseşte numai la Borsec este şi „ Voinicerul ”, un fel de conifer pitic, identificat pe culmea Făgetului.

I.1.6. FAUNA

Pădurile ce acoperă în cea mai mare parte depresiunea Borsec, sunt populate de numeroase specii de animale sălbatice, începând de la urşi, cerbi carpatini, porci mistreţi, căpriori, lupi, vulpi, râşi, jderi, veveriţe, iepuri de câmp etc. Lumea păsărilor este de asemenea variată şi bogată. Cea mai remarcabilă dintre răpitoare este vulturul - de talie mică, dar deosebit de lacom.

Văzduhul depresiunii este animat de zborul caracteristic al gaiei, al coroiului precum şi al eretului, iar în păduri se întâlnesc cintezoii, piţigoii, privighetoarea filomela şi cea mare. De asemenea se găsesc un număr mare de rândunele, precum şi păsările mici din Europa, cu multe varietăţi policrome. Dintre ciocănitori este cunoscută negraica, al cărei cuib se întâlneşte în molizii cei mai groşi.

Frumuseţile naturale ale depresiunii Borsecului, bogata floră şi faună atrag, pe lângă numeroşi vizitatori şi mulţi amatori de vânat şi pescuit. Pentru vânători se găsesc iernuci, găinuşe şi cocoşi de munte, între care şi cocoşul de mesteacăn, pasăre destul de rară. Pâraiele din depresiune sunt pline de peşti, cele mai importante specii fiind păstrăvul şi lipanul.

I.1.7. ISTORIC

I.1.7.1. SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII

Legenda spune că acum circa patru secole, un cioban îşi mâna turma de oi pe aceste meleaguri acoperite de păduri seculare de conifere şi făgete. Bolnav fiind, la un moment dat s-a oprit lângă un izvor să-şi întremeze puterile. Din acel izvor curgea o apă deosebită, limpede precum cristalul, rece ca gheaţa şi care a fost recunoscută ca apă minerală carbogazoasă, localnicii botezând-o ulterior „ borviz “. Ciobanul a rămas pe aceste locuri până când prima zăpadă l-a obligat să-şi mâne turma spre casă, plecând însănătoşit, fără urmele bolii cu care venise în primăvară. . .

Depresiunea începe să fie locuită pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, respectiv între anii 1769 – 1773, când apar primele gospodării, ocazie cu care se întinde faima izvoarelor de ape minerale, cu efectele lor tămăduitoare.

O explozie demografică se consemnează odată cu construirea primei manufacturi de fabricarea sticlei, atât de necesară pentru îmbutelierea apei minerale, fapt petrecut între anii 1804 – 1806, datorită unui ambiţios întreprinzător austriac, Zimmethausen Antal, care, la vremea respectivă, şi-a cheltuit averea şi chiar şi-a distrus sănătatea în decursul multor ani de procese cu autorităţile şi cu proprietarii din acea vreme, de la care a concesionat terenurile pe care astăzi există Borsecul.

Pentru construirea şi funcţionarea făbricuţei, Zimmethausen Antal, considerat astăzi ca întemeietorul localităţii, s-a văzut nevoit să aducă forţă de muncă specializată din Cehia, Polonia, Silezia, Bavaria, unii stabilindu-se pe aceste meleaguri, astfel explicându-se existenţa şi astăzi a multor familii ce poartă nume ca: Fokt, Eigel, Schiller, Krammer, Kamenytzky şi altele.

Până la fabricarea butelcuţelor din sticlă, apa minerală se punea în butoaie din lemn şi se transporta cu care trase de boi, fiind foarte căutată şi apreciată la Budapesta şi Viena.

Pe la 1819 se descoperă calitatea travetinului ca material de construcţii, exploatarea acestuia perpetuând până în zilele noastre.

Prin 1857, Pávai Vajna Elek descoperă rezervele de cărbune (lignit) din bazinul Tinoavelor, astfel că, de pe la 1879, începe exploatarea acestuia.

În tot acest timp, o preocupare de bază a constituit-o exploatarea şi prelucrarea lemnului; proprietarii pădurilor fiind la vremea respectivă comunele Ditrău, Lăzarea şi Remetea.

Dar resursa cea mai de preţ a rămas apa minerală, cu efectele ei miraculoase în tratarea şi vindecarea multor boli, considerate pe atunci ca nevindecabile.

Calităţile acestor ape au fost studiate de-a lungul secolelor de nenumăraţi medici şi specialişti ai vremurilor, începând cu secolul al XVI-lea, când medicul italian Bucella îi prescrie principelui Sigismund Bathory o cură „cu apa unui izvor din Borsec”.

Urmează studiile şi conferinţele doctorului Krantz din Viena, care, pe la 1770, descrie calităţile acestor ape, iar în 1793, într-o revistă medicală ce apărea la Sibiu, doctorul Neustadler prezintă o expunere ştiinţifică despre apele din Borsec.

Se descoperă între timp efectele benefice ale acestor ape prin cură externă, respectiv efectuarea de băi în aceste ape, deşi ele ieşeau din pământ la temperatura de doar cca. 11 ⁰C.

Astfel că, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, se construiesc primele băi, cunoscute sub denumirile de „Lobogó”, „Lázár”, „Sáros“ etc. Tot în această perioadă se pune un accent deosebit pe infrastructură, astfel se construiesc multe vile, se amenajează străzile şi aleile, apare iluminatul public, ( iniţial cu seu de oaie ), se începe construirea drumului spre Topliţa peste masivul Creanga – ctitorul acestor lucrări fiind inginerul Baross Gábor.

Oficializarea turismului balnear are loc în anul 1918, când ia fiinţă prima întreprindere balneară, a cărei sarcină primordială a constituit-o ştergerea urmelor Primului Război Mondial şi refacerea infrastructurii staţiunii. Cel mai mare revirement se constată în perioada interbelică - atunci se construiesc majoritatea vilelor, continuând acelaşi stil arhitectonic cu minunatele dantelării din lemn.

O dovadă a recunoaşterii dezvoltării staţiunii este şi faptul că, în anul 1937, are loc aici Congresul Internaţional de Balneologie, cu reprezentare din foarte multe ţări cu tradiţii în acest domeniu.

Regimul comunist aduce după sine schimbări majore în activitatea de turism balnear. Astfel, se începe cu naţionalizarea vilelor, băilor, restaurantelor, toate acestea formând baza materială a Intreprinderii Locale Balneară (I.L.B.Borsec) – întreprinderea de stat ce va gestiona activitatea de turism, ulterior primind denumirea de Întreprinderea Balneo-Climaterică (I.B.C. Borsec).

În timp, se procedează la modificări aduse vilelor pentru a putea funcţiona în sezonul rece, se introduce apa potabilă şi canalizarea, lucrări cu efecte pozitive prin ridicarea gradului de confort, dar şi negative prin faptul că au dus la deprecierea prematură a multor imobile, datorită calităţii necorespunzătoare a lucrărilor de izolaţii, majoritatea clădirilor fiind construite din lemn.

În toată această perioadă, prin Staţiunea Borsec s-au perindat sute de mii de turişti care au găsit aici condiţii de odihnă şi recreere, dar şi pentru vindecarea multor afecţiuni de care sufereau.

După Revoluţia din decembrie 1989, pe fondul unor carenţe în legislaţie, o privatizare nereuşită, şi jocurile de interese au făcut ca Staţiunea Borsec să decadă într-un ritm vertiginos, ajungându-se până la excluderea din sistemul turistic şi balnear de interes naţional. Evoluţia ultimilor 2 – 3 ani conferă speranţe în revigorarea şi dezvoltarea turismului la nivelul dorit, astfel ca Staţiunea Borsec să-şi reocupe locul meritat pe firmamentul staţiunilor cu renume.

I.1.7.2. ÎMBUTELIEREA APELOR MINERALE – TRECUT ŞI PREZENT

Calitatea apelor minerale de Borsec a făcut ca acestea să fie căutate şi apreciate la multe curţi domneşti ale vremilor respective, astfel că de mai bine de patru secole a început valorificarea lor.

În anul 1773, din ordinul arhiducelui Austriei, prof. Krantz Heinrich întocmeşte un studiu privind efectele izvoarelor de sănătate din Imperiu în tratarea bolnavilor, unde apele izvoarelor Principal şi Lobogo (pierdute în 1926), ocupă loc de frunte. Un an mai târziu, în 1774, L. Wagner publică la Viena în revista „ Akademische Dissertat ” un studiu despre Borsec şi apele sale minerale.

În anul 1825, primul medic al staţiunii, dr. Scheint Daniel, publică lucrarea „ Izvoarele tămăduitoare ale Borsecului ”. În 1863, J. Mayer şi în 1873 dr. Neustadter, studiind efectele terapeutice ale apelor minerale, iniţiază construirea primului stabiliment balnear şi, în 1893, revista „ Siebenburgische Quartalschrieft ”, defineşte bolile care pot fi tratate cu apa minerală din Borsec.

Apa Izvorului Principal a fost analizată prima dată în 1803 de un colectiv de medici vienezi. Mai târziu, în 1820 de către Pataky Samuel, şi din nou de către un colectiv al Facultăţii de Medicină din Viena, iar în 1841 de către Peter Schnell şi Gottlieb Stenner. Un studiu amănunţit a fost efectuat de către dr. Than Karoly în 1873. În 1890, dr. Hanko Vilmos verifică chimismul Izvoarelor Principal şi Republica; se confirmă observaţia făcută de dr. Szilvassy Janos cu mult timp înainte privind asemănarea celor două izvoare.

Urmărirea compoziţiei chimice începe în anul 1927, după reînnoirea captării, concomitent de trei laboratoare universitare: la Bucureşti, la Cluj şi la Budapesta.

Ultimele analize chimice efectuate de laboratoare din ţară şi străinătate confirmă stabilitatea compoziţiei apelor minerale de la Borsec.

Despre îmbutelierea apelor minerale ca activitate industrială putem vorbi doar de la 1804 – 1806, perioadă în care Zimmethausen Antal construieşte în Borsecul de Jos o fabrică de sticlă, tocmai cu scopul de a produce ambalajul necesar transportului acestor ape. Îmbutelierea se făcea din primăvară până în toamnă, lucrându-se zi şi noapte, astfel că, după scrierile lui Ötvös Ágoston (1834), capacitatea zilnică ajungea la 5.000 de sticle, care, încărcate în căruţe prevăzute cu un pat de rogojini pentru a evita spargerea, luau drumul Europei.

Marele poet Vasile Alexandri (1844) trece şi prin Borsec în peregrinările sale descriind frumuseţile locurilor; elogiază calităţile apelor de aici, pomenind şi de modul cum se îmbuteliază şi transportă ele.

Pe la 1855 se construieşte prima hală încălzită, astfel că activitatea se poate desfăşura şi în sezonul rece, drept pentru care creşte şi producţia, iar la începutul sec. XX, în locul căruţelor cu coviltir, încep să-şi facă apariţia primele maşini de transport.

Se aduc utilaje competitive de îmbuteliere de tipul „Oelhafer”, recunoscute ca fiind cele mai bune în acele vremuri şi producţia creşte la peste 20.000 butelii pe zi – ca urmare cresc şi exporturile, „borvizul” ajungând din Egipt până în America, fără a mai aminti de piaţa europeană.

Calităţile apelor sunt recunoscute pe plan internaţional, câştigând lauri la multe expoziţii mondiale: Paris 1878, Berlin (medalia de argint) şi Triest 1882, Budapesta 1885 – cu titlul onorant de „Regina Apelor Minerale”, acordat de Împăratul Franz Iozef.

Tăvălugul celor două războaie mondiale trece şi peste aceste meleaguri, lăsând urme greu de vindecat, dar din fericire fără a afecta în vreun fel sursele de ape minerale şi implicit valorificarea acestora, chiar dacă producţia a scăzut simţitor.

A venit naţionalizarea, urmată de instalarea economiei socialiste, cu efectele sale. Fabrica denumită acum „Apemin” Borsec cunoaşte o dezvoltare destul de puternică prin faptul că se aduc noi utilaje, mult mai performante şi de capacităţi sporite, se construieşte viaductul şi se prelungeşte calea ferată îngustă, astfel că se facilitează transportul până la Topliţa, unde apa era transbordată pe vagoane CFR.

Perioada imediată după Decembrie 1989 nu aduce schimbări spectaculoase în evoluţia fabricii, care va purta denumirea de „ Regina Apelor Minerale ” SA.

După privatizare, 1998, proprietarul devine SC Comchim SA Bucureşti, luând astfel fiinţă S.C. Romaqua Group SA Borsec. Se produce o puternică infuzie de capital, se fac investiţii şi modernizări, aducându-se utilaje din ultimele generaţii, se începe îmbutelierea în ambalaje de tip PET, inclusiv a apei plate.

Ca o nouă dovadă a recunoaşterii şi aprecierii calităţilor sale, apa de Borsec obţine medalia de aur la Festivalul Apelor – Berkeley Springs (SUA ) – ediţia 2004.

Toate aceste realizări, precum şi recunoaşterea mondială, ne obligă, atât pe noi, cât şi generaţiile ce vor urma, să protejăm integritatea şi calitatea acestor resurse de ape minerale, fără de care Borsec ar deveni o simplă amintire.

I.1.8. RESURSE NATURALE

I.1.8.1. APA MINERALĂ

Apele minerale reprezintă cea mai importantă resursă minerală din depresiunea Borsecului. Conţinutul ridicat de dioxid de carbon şi debitele mari fac posibilă valorificarea acestor izvoare atât în cura balneară, cât şi în industria alimentară.

ORIGINEA

Grupul izvoarelor este legat de bazinul pliocen al Borsecului. Depozitele acestui bazin cuprind în fundament roci cristaline epizonale peste care se dispun petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate şi gresii, argile şi marne argiloase. Formaţiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă şi depuneri de travertin. Apele din rocile cristaline au posibilitatea să circule, să se acumuleze şi să se mineralizeze, trecând prin fisurile rocilor cristaline masive ori pe suprafeţele de contact litologic. Mineralizaţia acestor tipuri de ape depinde de activitatea dinamică a apelor. Astfel, acumularea unor ape minerale în masivele calcarelor dolomitice de la Borsec este caracterizată prin apariţia unor izvoare de debite apreciabile şi mineralizare ridicată. Prezenţa dioxidului de carbon, hotărâtoare în menţinerea echilibrului chimic între compuşii bicarbonaţilor de calciu, magneziu, sodiu, este legată de aureola mofetică a lanţului Harghita-Călimani.

Izvoarele depresiunii apar în două grupe – grupul nordic, cel mai important – linia de izvoare provenite din fâşia de calcare cristaline (izvoarele 1, 2, 3, 5, 6) ; şi grupul sudic – linia de izvoare cantonate în tuf calcaros (izvoarele 10, 11, 15).

Izvoarele cele mai importante ale staţiunii sunt Izvoarele 1 şi 2. Ambele apar pe fisuri, din calcare dolomitice şi sunt captate în clopote de cupru şi aduse la distribuitoare pe conducte de ascensiune. Apa lor carbogazoasă – bicarbonatată este întrebuinţată la îmbuteliere.

Apele minerale din Borsec au fost caracterizate ca ape mixte bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone, neferuginoase, respectiv cu un conţinut neînsemnat de fier. Această diversitate de constituenţi chimici naturali conferă apei calităţi curative deosebite faţă de alte ape minerale din ţară.

BALNEOTERAPIE

Tratament intern

Apele izvoarelor din Borsec au gust plăcut, răcoritor, ce taie setea. Dioxidul de carbon dizolvat în cantitate mare produce hiperemia mucoasei gastrice, activează secreţia acidului clorhidric, măreşte apetitul, favorizează digestia, şi stimulează contractilitatea cordului, acţionând pe cale reflexă asupra centrilor vasomotori. Activează secreţia pancreasului şi rinichiului, exercită acţiune diuretică, stimulează peristaltica şi motilitatea gastrică, activează secreţia gastrică, favorizând şi asigurând o funcţie normală acestor organe. Neutralizează aciditatea, în caz de hipersecreţie. Exercită acţiune binefăcătoare asupra digestiei şi schimburilor nutritive. În caz de hipersecreţie suprimă, prin acţiunea lor, secreţia gastrică, iar in caz de hiposecreţie, cauzată de tulburări în echilibrul cantităţii de sodiu din organism, din contră, activează secreţia gastrică.

Exercită o importantă acţiune în afecţiunile căilor urinare şi mai ales în diateza urică, prin dizolvarea nisipului sau concrementelor de acid uric şi oxalaţi. Stimulează diureza, micşorează aciditatea urinară şi creşte PH-ul sanguin. Pe lângă o spălare largă, mecanică, a căilor urinare măreşte solubilizarea acidului uric. Au efect favorabil şi în cistitele cronice, pielite şi uretrite.

În cura internă, izvoarele din Borsec sunt indicate:

· În boli ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe: gastrite cronice hipo-sau normoacide, dispepsii, enterite uşoare, enterocolite, colite de fermentaţie.

· În hepatite cronice posthepatitice, afecţiuni ale căilor biliare, sechele după intervenţii pe căile biliare.

· În boli de nutriţie: diabet zaharat tip II, compensat şi echilibrat, gută şi diateză urică.

· Boli endocrine : hipertiroidii uşoare.

· În boli ale rinichilor şi ale căilor urinare: nefrite cronice fără insuficienţă renală, pielite, pielonefrite, cistite cronice, litiazele urinare acide, sechele după operaţii asupra căilor urinare.

Tratament extern

În boli ale aparatului cardio-vascular: miocardite cronice, fără fenomene de insuficienţă cardiacă; valvulopatii compensate, insuficienţă coronariană cu accese uşoare, hipertensiunea arterială esenţială, arteriopatii obliterante în stadii incipiente, sechele după tromboflebite.

I.1.8.2. TURBA

Se găseşte în Borsecul de sus în zonele umede formate pe un strat argilos, situate pe partea dreaptă a pârâului Usturoi. În unele părţi grosimea turbei depăşeşte 10 m iar compoziţia chimică, după analizele efectuate de Ministerul Sănătăţii, se reprezintă astfel:

- apă: 869,46 g/dmc

- substanţe volatile prin calcinare: 109,72 g/dmc

- substanţe minerale:20,82 g/dmc

- nămol vegeto-mineral.

Calităţile terapeutice ale turbei fac posibilă utilizarea acesteia în boli reumatice.

I.1.8.3. LIGNITUL

Lignitul a fost exploatat cu intermitenţe din secolul trecut, în primul rând pentru satisfacerea nevoilor locale. Lignitul de Borsec este de calitate superioară, cu putere calorică între 4000-5000 kcal/kg şi cu un conţinut de cenuşă de 15-17 %. În zilele noastre producţia este livrată la CET – urile aflate la o distanţă considerabilă (Braşov şi Oradea)

I.1.8.4. TALCUL

În depresiunea Borsecului, în valea pârâului Hanczkel se găsesc rezerve de şisturi talcoase, care au fost exploatate până în anul 1954. Talcul de bună calitate se găseşte, în cantităţi mici, în cuiburi aflate la contactul dintre şisturile cristaline şi calcarele dolomitice metamorfozate.

I.1.8.5. LEMNUL

Deşi o bună parte a pădurilor din zonă sunt considerate păduri de protecţie, totuşi lemnul de răşinoase constituie o materie primă importantă pentru economia din bazinul Borsec. Păşunile şi fâneţele naturale au contribuit la dezvoltarea activităţii de creştere a animalelor ca preocupare de bază, mai ales a locuitorilor din Borsecul de Jos, unde terenurile arabile au suprafeţe reduse şi condiţiile climaterice sunt favorabile numai cultivării cartofului şi a plantelor furajere.

I.1.9. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

I.1.9.1. APA DE SUPRAFAŢĂ

Pârâul Vinului este poluat de către apele uzate epurate de la staţia de epurare, atât în ceea ce priveşte indicatorul de calitate suspensii cât şi CBO5 prezentând valori depăşite faţă de valorile prevăzute prin Autorizaţia de gospodărire a apelor nr.1/1995 eliberat de Apele Române.

Totodată existenţa reţelei de apă potabilă în unele părţi ale zonei urbane fără existenţa reţelei de canalizare în această zonă contribuie, pe lângă staţia de epurare, la poluarea colectorului principal al apelor de suprafaţă - Vinul Mare, fiind periclitată şi calitatea apelor minerale.

I.1.9.2. FACTORUL DE MEDIU-AER

S-au constatat poluări cu pulberi sedimentale în zona centrală a oraşului, în perioada de vară. Din analiza compoziţiei pulberilor sedimentabile şi prin compararea acestora cu valorile prescrise pentru sol, constatăm depăşiri la următoarele metale grele: plumb, cadmiu, nichel, crom, ceea ce indică provenienţa lor din traficul rutier.

I.1.9.3. FACTORUL DE MEDIU – SOL

Probele colectate din zonele verzi preorăşenesc şi din Rezervaţia Botanică prezintă depăşiri faţă de valorile prevăzute prin Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997 pentru soluri sensibile la elementele : plumb, cupru, zinc, cadmiu, crom, nichel. Sursa de poluare cea mai semnificativă în acest sens este tot traficul rutier.

I.1.9.4. NIVELUL DE ZGOMOT

Măsurat în sistem Lech, este mult depăşit faţă de valoarea limită prevăzută de STAS 1,0009/1988 şi Ordinul M.S. nr. 536/1996, în centrul oraşului şi de-alungul drumurilor de trafic greu către S.C. ROMAQUA GROUP S.A. şi pe D.N.15.

I.1.10. ZONE NATURALE PROTEJATE

Conform Legii nr.5/2000 şi a Hotărârii Consiliului Judeţean nr.13/1995, pe teritoriul administrativ al oraşului sunt evidenţiate următoarele zone naturale protejate :

- Zona carstică „SCAUNUL ROTUND” care este cea mai importantă depunere de travertin din ţară cu formaţiuni carstice şi doline: „PEŞTERA CU STALACTITE”, „GROTA URŞILOR" şi „PEŞTERA DE GHEAŢĂ”. Zona are o suprafaţă de 70 ha.

- Rezervaţia botanică „HÁRMASLIGET” - este o poiană mlăştinoasă de cca 2 ha, situată în zona staţiunii în care se găsesc specii rare, cu ar fi mesteacănul pitic (Betula humilis), care este un relict glaciar.

- Perimetre de protecţie hidrogeologice stabilite pe baza H.G. nr.101/1997, referitoare la zăcământul hidromineral de la Borsec, sursele de apă dulce şi nămol terapeutic. Însă există materializate pe teren zonele cu regim sever ale perimetrului de protecţie sanitară doar pentru izvoarele 1, 2, şi forajul F4.

- Perimetrul de protecţie sanitară a staţiunii balneo-climaterice stabilit de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Recuperare, Medicină fizică şi Balneoclimatologie conform Ordonanţei Guvernului României nr.109/2000.

I.1.11. SITUAŢIA PEISAGISTICĂ A ORAŞULUI BORSEC

Oraşul Borsec este un oraş de munte cu o personalitate distinctă, dată în primul rând de aşezarea sa într-o depresiune intramontană la două nivele, Borsecul de Jos şi Borsecul de Sus, şi în al doilea rând de funcţiile diferite ale celor două componente ale oraşului.

În general, compoziţia Borsecului este clar definită, zonele de locuit, spaţiile verzi, zona balneară, dispoziţia străzilor şi funcţionalităţile oraşului fiind în concordanţă cu condiţiile naturale şi specificul său.

Există o zonare generală a oraşului, corespunzătoare cerinţelor funcţionale şi economice, care induce sentimentul de ordine şi permite orientarea uşoară, permiţând identificarea şi accesul la monumentele istorice şi arhitecturale, precum şi valorile naturale care constituie puncte de atracţie.

Ansamblul exprimă destul de clar modul în care funcţionează oraşul, variaţiile reliefului şi valorile dominante ale naturii. Borsecul de Sus este o zonă tipică pentru o staţiune balneoclimaterică montană cu renume dobândit în sute de ani de existenţă. Condiţiile naturale de relief, de climă, materialele de construcţii avute la îndemână, caracterul peisajului şi izvoarele de apă minerală au influenţat poziţia oraşului şi au condiţionat traseul, direcţia şi lăţimea străzilor şi aleilor, poziţia clădirilor importante şi a spaţiilor plantate, densitatea construcţiilor şi arhitectura lor.

În acelaşi timp, elementele naturale valoroase, formele variate şi specifice reliefului (peştera cu stalactite, grota urşilor, peştera de gheaţă) generează noi puncte de interes, care stimulează percepţia culturală şi estetică.

La percepţia vizuală a elementelor din staţiune o contribuţie importantă o au şi condiţiile de iluminare, care crează efecte plastice deosebite, ce variază în funcţie de anotimpul şi ora considerată, prin modul de aşezare a staţiunii şi prin modul de dispunere al cadrului natural la Borsec.

Sistemul bifurcat al străzilor (ex. Bdul. 7 izvoare cu Str. Carpaţi) asigură legătura între clădirile şi zonele principale ale staţiunii, contribuind la ordonarea schemei stradale şi realizarea aspectului variat al ansamblului..

Cu toate că staţiunea este o formaţie spontană, fiind realizată în mai multe etape, se poate considera, cu mici excepţii, că prezintă o unitate de ansamblu, o compoziţie în care fiecare element al oraşului - străzi, alei, vile, spaţii verzi, izvoare- sunt subordonate ideii dominante de staţiune balneară.

Bulevardul „7 izvoare” reprezintă axa de organizare, care leagă şi armonizează între ele spaţiile construite şi cele libere, determinând juxtapunerea ordonată a lor. De-a lungul acestei axe privirea este concentrată spre clădirile ce o mărginesc sau spre elementele interesante ale naturii şi izvoarele de apă minerală indicând direcţia de urmat către parcul central cu izvoarele principale din staţiune. Monumentele istorice şi arhitectonice din această zonă stimulează interesul estetic şi istoric al vizitatorilor şi concentrează mişcarea spre zonele de interes, scoţând în evidenţă valorile construite şi naturale ale oraşului - staţiune.

Formele variate ale terenului au fost menţinute şi valorificate prin aşezarea unor construcţii care dobândesc caracter dominant în cadrul întregii compoziţii urbanistice, completând scara variată a percepticii vizuale a spaţiilor a spaţiilor şi elementelor peisagere.

Puncte tari :

· aşezare geografică favorabilă (într-o rază de cca. 120 km se află trei iar la cca. 200 km cinci reşedinţe de judeţ);

· accesibilitate rutieră (este situat pe traseul de legătură dintre Transilvania şi Moldova);

· relief extrem de propice turismului;

· clima tipic subalpină;

· temperaturi favorabile curelor de teren (fără extreme deranjante);

· floră variată ce oferă o ambianţă relaxatoare;

· fauna bogată este atracţia vânătorilor sportivi;

· renumele secular internaţional al staţiunii;

· resursa naturală principală – apa minerală – este pură şi recunoscută internaţional;

· pe traseele montane, mediul înconjurător asigură o relaxare prin calităţile sale;

· zonele naturale protejate asigură atât conservarea zăcământului hidromineral cât şi posibilitatea de a efectua excursii;

· peisajul şi arhitectura se îmbină armonios;

· alimente de origine animală pure (lapte, carne, şi alte produse);

· fructe de pădure (zmeură, afine, fragi);

· varietate de ciuperci comestibile;

· plante medicinale.

Puncte slabe :

· nu are acces direct la reţeaua căilor ferate (gara CFR este la aproximativ 25 km);

· majoritatea traseelor montane nu sunt accesibile prin mijloace auto;

· vegetaţia este distrusă în unele zone de exploatare forestieră;

· nivel de zgomot peste limita admisă de-a lungul drumului naţional;

· împădurirea zonelor defrişate are un ritm lent;

· aspectul estetic dezolant al unor vile abandonate;

· lipsa reclamei.

I.2. VIAŢA ECONOMICĂ

I.2.1. INFRASTRUCTURA

I.2.1.1. REŢEAUA DE STRĂZI

Reţeaua de străzi are lungimea totală de: 40 km

- străzi asfaltate 11 km

- străzi nemodernizate 29 km

Intensitatea traficului determinată în anul 1995, pe sectoare de tranzit din zona Borsec, este din clasa medie şi anume:

- DN 15 Topliţa- Borsec-Tulgheş - 1815 vehicule etalon/zi;

- DJ 128 Borsec-Ditrău (DN 12) – doar trafic aferent exploatării masei lemnoase din zonă.

Aceste drumuri publice din extravilan asigură legăturile interzonale şi între localităţi şi au un pronunţat caracter turistic. Intensitatea traficului reclamă modernizarea lor şi echiparea corespunzătoare pentru fluenţă şi siguranţa circulaţiei. Pentru traversarea localităţii Borsec de către DN 15 sunt necesare amenajări mai ample, rezultate din racordările locale la accesele în curţile riverane şi amenajările la intersecţii.

Parcarea se face haotic de-a lungul străzilor iar spaţiile sunt în număr insuficient şi neamenajate corespunzător. Străzile existente sunt de categoria tehnică III, cu două benzi de circulaţie, şi respectiv de categoria IV, cu o singură bandă. În zona balneară, traficul este local pentru accese şi staţionări, iar reţeaua stradală este în general satisfăcătoare din punct de vedere al capacităţii, dar insuficient amenajată pentru parcare şi circulaţia pietonală. Reţeaua secundară de circulaţie se compune din accese locale cu una sau două benzi carosabile, care, în general, se înfundă sau se racordează la străzile principale.

Drumurile publice DN 15 şi DJ 128 sunt, conform Legii 43, din categoria III cu două benzi carosabile. Traseele de tranzit al acestor drumuri, intersecţiile şi accesele laterale sunt deficitare ca fluenţă, capacitate şi siguranţa circulaţiei actuale şi de perspectivă.

În afara străzilor în cadrul staţiunii sunt amplasate alei şi trasee turistice în lungime de cca. 10 km, marea majoritate în extravilan, pentru vizitarea monumentelor naturii (Grota Urşilor, Peştera de Gheaţă) şi a zonei Bükkhavas. Aceste alei şi trasee turistice, din extravilan, dispun de amenajările necesare pentru efectuarea curei de teren în condiţii adecvate (marcaje turistice).

Pe teritoriul oraşului există patru parcări:

- la intrarea în localitate, lângă staţia PETROM, cu o suprafaţă de cca. 500 mp., destinată autovehiculelor grele de mare tonaj;

- la biroul de INFO-TURISM, cu o suprafaţă de cca. 200 mp. destinată mijloacelor de transport în comun şi autoturismelor, şi o parcare mai mică în imediata vecinătate;

- în apropierea centrului staţiunii, cu o suprafaţă de cca. 300 mp;

- lângă CAMPING, cu o suprafaţă de cca. 50 mp.

Parcările, care oferă 150-180 de locuri, sunt suprafeţe asfaltate fără alte amenajări.

I.2.1.2. REŢEAUA DE ALIMENTARE CU APĂ, DE CANALIZARE ŞI STAŢIA DE EPURARE

Prestările de servicii privind alimentarea cu apă potabilă a localităţii, transportul apelor uzate evacuate prin reţeaua de canalizare centralizată şi epurarea acestora prin staţia de epurare orăşenească sunt executate în prezent de către S.C. ROMAQUA PREST S.A.

ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ A ORAŞULUI

Sursele utilizate sunt:

- Captarea „7 izvoare” - asigură captarea izvoarelor de coastă în două drenuri care deversează într-un cămin de captare. Prin intermediul unei staţii de pompare, apa se trimite în 3 rezervoare de înmagazinare.

Reţeaua de distribuţie a acestei surse este din conducte de oţel şi fontă având o lungime de 18,6 km şi alimentează cu apă potabilă zona staţiunii.

- Captarea izvoarelor de pe valea pârâului Hanczkel constă din 17 captări din puţuri şi 4 camere de captare din beton armat. Apa se tratează cu clor gazos prin instalaţie de clorinare. Reţeaua de distribuţie este din oţel zincat şi are o lungime de 2,075 km şi deserveşte Borsecul de Jos.

- Captarea din pârâul Bistricioara în locul Valea Seacă a fost realizată cu scopul de a completa necesarul de apă al oraşului Borsec şi pentru a asigura apa necesară comunelor Corbu şi Tulgheş. Captarea nu este utilizată în prezent fiind în conservare.

În prezent oraşul Borsec este alimentat cu un debit de Q- 15 l/s apă potabilă provenită din cele două surse subterane.

REŢEAUA DE CANALIZARE ŞI STAŢIA DE EPURARE

Evacuarea apelor uzate se face prin reţeaua de canalizare a apelor menajere de care beneficiază numai 60 - 70 % din oraş.

Reţeaua este realizată din conducte de beton cu lungimea de 11,986 km şi transportă apele uzate menajere la staţia de epurare situată la 1,2 km de oraş, pe malul drept al pârâului Vinului. Canalizarea, construită în anii 1950-1960, prezintă o stare de degradare avansată datorită modului de amplasare (sub căile rutiere de transport de acces în staţiune) precum şi a agresivităţii carbonice ridicate a apelor subterane.

Reţeaua pluvială a oraşului este în sistem divizor numai în zona staţiunii. Apele colectate sunt deversate în pârâul Usturoi. Starea fizică a reţelei de canalizare constituie o potenţială sursă de poluare a apelor minerale din staţiune. Majoritatea apelor pluviale sunt colectate în rigole de la marginea carosabilului şi sunt deversate în cursurile râurilor, ajungând în final în receptorul pârâul Vinului.

Staţia de epurare are numai treaptă mecanică, compusă din :

- 2 grătare metalice;

- un decantor;

- păturile de nămol.

Receptorul apelor uzate este pârâul Vinului. Calitatea apelor uzate epurate prezintă poluări semnificative la indicatorii de amoniu, substanţe extractibile cu eter de petrol, fosfor total (ocazional).

I.2.1.3. DEPOZITE DE DEŞEURI MENAJERE ŞI INDUSTRIALE

Deşeurile menajere sunt colectate, transportate şi depozitate la rampa de deşeuri aflată la cca. 5 km de partea zonei urbane a oraşului în aval de DN 15 către Topliţa. Halda are o suprafaţă de cca. 3 ha, este împrejmuită pe o latură de o perdea vegetală din brazi şi în ea se depozitează cca. 2000 mc/an de deşeuri. Zona de depozitare, având un fundament argilos, nu prezintă pericol de poluare a subsolului prin infiltraţii. Depozitul de deşeuri nu este amenajat corespunzător, neavând instalaţii de apă, rampă de spălare, sisteme de colectare şi epurare a levigatului şi nu oferă posibilitatea de a se realiza o activitate de sortare. Colectarea deşeurilor se realizează în mod neselectiv, în pubele.

I.2.1.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Oraşul Borsec nu are reţea de distribuţie de gaze naturale. Majoritatea clădirilor sunt încălzite cu sobe pe combustibil solid (lemn). Numărul clădirilor cu încălzire centrală proprie este de mic.

I.2.1.5. TELEFONIE

Localitatea este dotată cu o centrală telefonică digitală automată şi trei staţii fixe de emisie-recepţie pentru telefonie mobilă sistem GSM (Orange, Connex şi Zapp).

I.2.1.6. SPAŢII VERZI

Spaţiile verzi din perimetrul construibil sunt formate din:

- spaţii verzi cu acces nelimitat (scuarurile, parcurile, spaţii verzi din cadrul complexului de locuit, fâşiile plantate, grădinile şi zonele de agrement), ocupând o suprafaţă de 106.400 mp, din care :

a) în cadrul staţiunii S1 – 75.900 mp;

b) în cadrul zonei urbane S2 – 30.500 mp.

- spaţii verzi cu acces limitat (spaţii verzi din incintele instituţiilor social-culturale, de învăţământ, întreprinderilor industriale, cimitirelor) ocupând o suprafaţă de 3.000 mp situate în cadrul zonei urbane.

- spaţii verzi cu profil specializat (plantaţii de protecţie şi funcţii utilitare) se găsesc de-a lungul străzilor şi aleilor principale.

În afara acestor spaţii verzi în intravilan există terenuri agricole (fâneţe), situate atât în Borsecul de Jos, cât şi în zona staţiunii şi care contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Spaţiile verzi din teritoriul preorăşenesc, alcătuite din zonele împădurite şi din terenuri agricole de tip fâneaţă şi păşuni, formează o centură verde de tip parc natural în jurul oraşului, având rol de atenuare a vitezei vântului, de reducere a variaţiilor bruşte de temperatură, de purificare a aerului şi contribuind astfel la realizarea factorilor climatici benefici staţiunii.

I.2.1.7. ZONA DE LOCUIT

Zona de locuit se prezintă ca un ansamblu grupat sub formă de fâşie de-lungul DN 15 şi DJ 128 şi a străzilor de deservire locală.

Nucleul central al oraşului este format din locuinţele colective cu regim de înălţime P + 4 etaje. Locuinţele sunt în stare de întreţinere foarte bună, bună şi mediocră. Ponderea clădirilor în stare mediocră este dominantă. Cauzele acestei situaţii sunt generate de următorii factori:

· fondul construit este vechi;

· clădirile sunt executate din materiale mixte;

· agresivitatea naturală a terenului;

· adâncimea mică de fundare;

· condiţiile nefavorabile de fundare.

Pentru unităţile de cazare mai intervin suplimentar lipsa instalaţiilor de încălzire, a lucrărilor de întreţinere, consolidare şi confortizare. Starea clădirilor de locuit este evidenţiată în procente astfel:

· 41,7 % - stare foarte bună şi bună;

· 46,9 % - stare mediocră;

· 10,3 % - în stare rea;

· 1,1 % - insalubre.

În medie locuinţele sunt construite din cărămidă pe fundaţii pe piatră naturală sau beton, cu acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din material ceramic (ţigle); restul sunt construite din lemn, pe fundaţii de piatră, cu acoperiş tip şarpantă (tot cu învelitoare din material ceramic). Regimul de construcţie la nivel de oraş este de 3 locuinţe pe an.

I.2.1.8. PATRIMONIUL ARHITECTURAL

1. Biserica de lemn Ortodoxă – 1847 (fostă catolică, devenită greco-catolică, ulterior ortodoxă).

2. Izvoarele nr. 3 (Boldizsár), nr. 5 (László), nr. 6 (Lázár), nr. 10 (Kossuth), nr. 11 (Petőfi).

3. Izvorul străvechi ( Ősforrás ) începutul sec.XX.

4. Vila nr. 51 (Emil) -1936.

5. Vila nr. 53 (Doru) -1936.

6. Vila nr. 60 – 1880 (Vasalopol).

7. Vila nr. 56 (Barbu) 1896.

8. Vechea uzină electrică – sfârşitul secolului XIX.

9. Vila nr. 14 – 1933 – 1935 (Szentkovits).

I.2.1.8. ZONE ISTORICE URBANE

1. Bulevardul 7 Izvoare:

a. Vilele nr.17 (Bernstein), 19 (Stoica), 20 (Heiter), 71 (Budapest) (clădiri balneare începutul sec. XX).

b. Casa de cultură (Spielman).

c. Restaurantul Făget (Rózsakert).

d. Izvoarele 3, 5, 6.

e. Sinagoga.

f. Pensiunea Mélik 1845.

g. Hotel Remény 1883.

2. Strada Carpaţi

a. Vilele nr.15 (Nefelejts), 23 (Csilla) – clădiri balneare începutul sec. XX.

I.2.2. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

I.2.2.1. ÎMBUTELIEREA APEI MINERALE

Îmbutelierea industrială a funcţionat permanent din 1806 şi până în prezent, cu scurte stagnări în perioada celor două războaie mondiale.

Tradiţia a fost continuată de către „ Regina Apelor Minerale Borsec S.A. ” şi în prezent de Romaqua Group S.A.- Borsec.

Între timp tehnologia de îmbuteliere s-a modernizat, punându-se în funcţiune instalaţii de îmbuteliere performante. Începând cu 1998, Regina Apelor Minerale Borsec S.A. se asociază cu Comchim S.A. - Bucureşti, construind două linii tehnologice complete de îmbuteliere în flacoane PET compuse din utilaje de injecţie şi formare prin suflare pentru preforme PET, produse de firma germană Krupp Corpoplast şi de îmbuteliere în flacoane PET, produse de firma italiană Sasib Beverage.

În anul 2001 au fost puse în funcţiune două noi capacităţi de producţie, respectiv a treia linie completa de îmbuteliere în flacoane PET, formată din linia de injecţie preforme PET ( producţie Netstal – Elveţia ), linia de suflare flacoane PET şi linia de îmbuteliere (ambele producţie Krones – Germania). Procesul de modernizare a capacităţii de producţie şi de lărgire a gamei sortimentale a continuat prin punerea în funcţiune a primei linii complete de îmbuteliere în flacoane PET a apei minerale naturale plate Borsec.

Lider de necontestat pe piaţa românească, ROMAQUA este primul îmbuteliator de apă minerală naturală din România care a primit certificarea internaţională a managementul calităţii – ISO 9001. Deţinător al diferitelor Diplome – Medalii – MARCA DE AUR – MARCA DE PLATINĂ (pt. apa plată) ROMAQUA GROUP SA BORSEC înseamnă o nouă atestare a numelui de BORSEC, fiind o societate comercială pe acţiuni cu capital integral privat. În anul 2003 s-a continuat dezvoltarea capacităţii de producţie cu o linie de îmbuteliat în flacoane de sticla de 0,25 l şi 0,75 l. Cu realizarea acestor investiţii se oferă locuitorilor mai multe locuri de muncă, ajungându-se în prezent ca la fabrica de îmbuteliere să lucreze 569 salariaţi. După cifra de afaceri (980.000 mil. lei) ROMAQUA GROUP SA BORSEC se situează între primele 3 clasate din judeţ.

I.2.2.2. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

Având în vedere bogăţiile subsolului în această regiune, s-a dezvoltat o importantă industrie extractivă.

Astfel putem aminti cariera de travertin – a căror exploatare a început încă din anul 1819 – de unde proveneau plăcile de travertin care dăinuie pe Casa Presei, Casa Parlamentului, în staţiile de metrou din Bucureşti etc. Din considerente de protecţie a zăcământului hidromineral şi epuizarea rezervelor, exploatarea acestora a fost interzisă.

Nu departe de această carieră se află zona de unde s-a exploatat un carbonat complex de calciu şi magneziu, care, după măcinare era folosit în prepararea furajelor concentrate pentru animale.

La intrarea dinspre municipiul Topliţa, nu departe de drumul naţional, se află mina de cărbune care, nu de mult, oferea loc de muncă la peste 400 de oameni din localitate. Datorită restructurării industriei miniere, momentan are 115 angajaţi.

Rezerva geologică de 1.700.000 tone este exploatată la un nivel de cca. 36.000 t / an. Lignitul extras are o putere calorifică de 3.600-4.000 kcal / kg (cărbunele ales) iar media la livrare către beneficiari (CET Bacău şi Braşov) este de 2.600 kcal / kg. Cu tehnologia învechită şi în conjunctura actuală, viitorul acestei exploatări este incertă.

I.2.2.3. TURISMUL

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, staţiunea Borsec începe să se dezvolte. Începând cu 1850, în imediata apropiere a izvoarelor, se construiesc vile particulare. Capacitatea de cazare este redusă iar întreaga organizare tinde spre servirea – la preţuri mari – a unui număr mic de vizitatori. Vilele, în majoritatea lor, nu erau amenajate pentru lunile de iarnă, staţiunea funcţionând în continuare numai în timpul sezonului de vară. Lipsa instalaţiilor şi amenajărilor balneare, a unui cabinet medical, determina Borsecul să fie staţiune de odihnă nu şi de tratament. Numărul anual al vizitatorilor era peste 400 între anii 1856-1863, 275-330 între 1864-1866, iar între anii 1868-1874 depăşea 500.

După 1874 numărul vizitatorilor creşte, ajungând la 1155 în anul 1883. Cele două războaie mondiale provoacă pagube însemnate băilor, a căror reparare a început abia în anul 1948. La această dată băile, împreună cu vilele, trec în proprietatea Ministerului Sănătăţii, care le reface, înzestrând cu cele necesare casele de odihnă, băile, cluburile. Borsecul era pregătit să primească într-o serie circa 3800 de vizitatori, numărul anual depăşind 14.000.

Între anii 1918, când a luat fiinţă Întreprinderea Balneară Borsec, şi 2001, când a încetat exploatarea băilor, staţiunea era profilată pentru tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, afecţiuni ale tubului digestiv, bolilor hepato-biliare şi nevrozei astenice. Tratamentul cu agenţii fizici balneoclimatici şi recuperare era asigurată de policlinica balneară prin 12 cabinete medicale de specialitate, la care se adăugau camera de gardă, camera de reanimare, cabinetul de stomatologie cu laborator dentar si laboratorul clinic, unde se puteau efectua analizele necesare. Policlinica deservea atât bolnavii sanatorizaţi, cât şi ambulatorii din tot cuprinsul ţării şi chiar de peste hotare, în tot cursul anului, asigurând astfel un tratament balnear complex şi individualizat în cadrul bazei de tratament.

Staţiunea Borsec dispunea de următoarele baze de tratament:

-Pavilionul Central (vila centrală), cu spaţii de cazare pentru 120 persoane şi bază de balneologie cu 70 vane pentru băi, prevăzute cu cabinete de dezbrăcare şi odihnă, precum şi un bazin acoperit, cu apă carbogazoasă, încălzită, pentru 20-25 de persoane pe serie, unde se executau kineto-terapie şi alte proceduri. Tot în pavilionul central, separate, au fost instalate şi alte secţii de hidroterapie ca: băi haldbad, băi cu peria, duş subacvatic şi băi kinetoterapice.

-Policlinica, care, pe lângă secţiile de asistenţă medicală, dispunea de mai multe secţii, ca: băi cu plante medicinale, băi cu plante asociate cu masaj, duş scoţian, afuziuni, duş masaj, băi parţiale alternante pentru mâini şi picioare, băi de şezut, împachetări cu parafină, aqua vibromasaj, masaj uscat, periaj uscat, băi galvanice, băi de lumină generale şi parţiale, solux, raze ultraviolete, aerosoli şi tratamente fizioterapice ca: galvanizări, faradizări, ionogalvanizări, raze ultrascurte, diadinamici şi magnetodiaflux.

-Sala de cultură fizică medicală era prevăzută cu aparatura necesară pentru gimnastica medicală.

În cadrul policlinicii funcţiona şi cabinetul medical de recuperare pe profil cardiovascular, cu un lot de 20 bolnavi pe serie.

În general, întreaga terapie era profilată pentru recuperarea medicală a bolnavilor cu diferite afecţiuni, de diferite etiologii, în vederea însănătoşirii lor şi a scăderii numărului de zile de incapacitate temporară de muncă, obţinut prin asocierea unui tratament balnear complex, individualizat de la caz la caz şi în special prin cura de teren organizată, prin plimbări de agrement, pe alei şi parcuri, prin estetoclimatism şi prin gimnastică medicală în aer liber, terenuri de sport sau în săli de gimnastică medicală sau bazin acoperit, sub îndrumare strict medicală.

Cu toate acestea, managementul inadecvat al S.C.A.T. Borsec S.A. a dus la încetarea serviciilor turistice oferite. Începând cu anul 1990, din cauza degradării staţiunii sosesc în fiecare an tot mai puţini turişti.

	1988			1998			2003
	Nr.	Locuri	Turişti	Nr.	Locuri	Turişti	Nr.	Locuri	Turişti
Hoteluri	-	-	-	1	68	1501	3	119	1400
Camping	76	152	350	60	120	200	72	150	180
Vile	70	2690	18620	12	332	1507	11	257	565

Total	146	2842	18970	73	520	3208	86	526	2145

Această scădere bruscă este datorată lipsei de resurse financiare proprii pentru modernizarea staţiunii şi lipsei de preocupare susţinută de atragerea turiştilor.

Totodată a început derularea procedurii de privatizare a staţiunii, cu restituirea vilelor naţionalizate către foşti proprietari şi cu vânzări de active. Activitatea turistică la nivelul staţiunii, după sistarea serviciilor de tratament balnear în cadrul S.C.A.T. Borsec S.A., a fost continuată de întreprinzători din sectorul privat, care s-au limitat la servicii de cazare şi masă. S-au construit spaţii de cazare tip vilă şi tip hotel cu restaurant, s-au folosit în continuare câteva vile cumpărate încă din anul 1995 din patrimoniul statului. În momentul de faţă există un cabinet medical balnear particular pentru tratament balneo -fizioterapie şi recuperare medicală.

În prim plan, interesul oraşului, al Consiliului Local Borsec este preocuparea pentru relansarea staţiunii, acordând facilităţi pentru investitori autohtoni şi străini în sensul posibilităţii de cumpărări de trenuri intravilane pentru construcţii de vile, necesare creşterii numărului de locuri de cazare şi nivelul de confort, folosirea surplusului de ape minerale din izvoarele existente ( izvorul Boldizsár, László, Petőfi ) şi altele cu posibilităţi de a fi utilizate pentru băi carbogazoase.

De asemenea sunt posibilităţi de cumpărări de vile cu terenul aferent de la proprietarii acestora.

Odată cu renaşterea staţiunii s-ar putea pune capăt în mare măsură scăderii ratei şomajului, a sărăciei, astfel îmbunătăţindu-se viaţa socială şi economia oraşului Borsec.

În jurul situaţiei terenurilor aferente activelor s-a creat o problemă majoră, ele fiind în proprietatea statului, Societatea S.C.A.T. Borsec S.A. a încercat (abuziv) să obţină titlul de proprietate asupra terenurilor, apelând la organele de justiţie, şi intabulând toată terenurile în favoarea ei, ocolind calea legală a respectării HGR 834 / 1991; apoi vinde o mare o parte din terenurile astfel câştigate cu activele aferente (24) la alte 4 societăţi. Consiliul Local înaintează un proces pentru redobândirea terenurilor care au fost în posesia lui încă de la naţionalizarea din 1950. Prin Decretul 92, în momentul de faţă terenurile sunt în posesia Consiliului Local, care urmează să vândă o parte la acele societăţi şi persoane fizice care au cumpărat active din anii 1995 sau să concesioneze la persoane sau societăţi care vor să construiască vile sau alte mijloace de cazare în vederea dezvoltării turismului.

I.2.3. EVOLUŢIA SECTORULUI PRIVAT

Din cele 84 de societăţi comerciale şi societăţi în nume colectiv înregistrate şi înmatriculate la Camera de Comerţ, doar 54 sunt active.

Repartizarea pe ramuri de activitate a IMM – urilor arată astfel :

· activitate de comerţ 74 %

· prelucrarea lemnului 12 %

· construcţii 5 %

· transport 5 %

· turism 3%

Persoanele care realizează venituri din activităţi autorizate (asociaţii familiare, independenţi) au următoarea structură :

· comerţ 8

· liber profesionişti : 16

· servicii în turism 2

Se observă o slabă reprezentare a activităţii de turism, deşi aceasta ar trebui să posede o pondere importantă, dat fiind specificul zonei.

Pentru a relansa turismul – prin facilitarea investiţiilor în acest domeniu – Consiliul Local sprijină parteneriatul public–privat prin încheierea unor contracte de concesiune, asociere, închirieri spaţii şi terenuri aparţinând domeniului privat al localităţii.

Astfel au fost încheiate 43 de contracte, care acoperă mai multe domenii: sprijinirea serviciului medical, telecomunicaţii, investiţii în turism, activităţi de prelucrarea lemnului.

În anul 2003 au fost vândute spaţiile comerciale (Legea 550 / 2002), fiecare cumpărător făcând uz de facilitatea de a cumpăra în rate.

Puncte tari :

· reţeaua de străzi este amplasată judicios, oferind acces auto în toate punctele localităţii;

· alimentarea cu apă potabilă acoperă toată zona staţiunii;

· sistemul de canalizare este prezentă pe cca. 90 % din staţiune, restul zonelor având posibilitatea de racordare;

· existenţa reţelelor de telefonie fixă şi mobilă;

· toată localitatea este „ aerisită ”, zonele urbane nefiind aglomerate;

· spaţiile verzi sunt omniprezente;

· renumele oraşului;

· posibilitatea practicării sporturilor de iarnă;

· peisajul şi aerul curat oferă o relaxare totală;

· posibilitate de sejur în toate anotimpurile;

· posibilităţi de excursii în zonele învecinate (cheile Bicazului, mănăstirile din Neamţ);

· posibilităţi de investiţii în turism;

· accesul în localitate cu mijloace auto este facil indiferent de anotimp.

Puncte slabe :

· datorită managementului defectuos, vechea infrastructură turistică este distrusă aproape în totalitate;

· baza de tratament este inutilizabilă;

· vilele distruse au un aspect dezolant;

· lipsa serviciilor de agrement şi distracţie;

· comparativ cu trecutul – slaba prezenţă a serviciilor turistice;

· deşi în zona staţiunii este asigurată canalizarea, în perimetrul Borsecului de Jos doar o mică parte din case (cca. 30 %) dispune de acest serviciu;

· staţia de epurare, dispunând doar de treaptă mecanică, reprezintă o sursă potenţială de poluare în aval de localitate;

· polarizarea industriei – îmbutelierea apei minerale este cea mai semnificativă activitate economică, restul vieţii economice având o importanţă mult mai redusă;

· lipsa capitalului;

· patrimoniul arhitectural este într-o stare avansată de uzură;

· depozitul de deşeuri menajere este neecologic;

· reţeaua de apă potabilă a oraşului necesită reabilitare, datorită uzurii avansate.

I.3. MEDIUL SOCIAL

I.3.1. STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIEI

După cum se observă din diagrama de mai jos, dinamica populaţiei a avut un trend ascendent până în anul 1987, după care (mai ales după 1989) a început depopularea zonei.

Acest fapt în principal are 2 cauze :

Ø Natalitatea şi mortalitatea.

Numărul născuţilor vii, conform diagramei de mai jos, descreşte treptat faţă de mortalitate, ceea ce presupune o influenţă negativă asupra sporului natural din oraşul Borsec

Această scădere a natalităţii se poate observa şi din structura populaţiei pe vârste :

Ponderea femeilor în total este de 52 % faţă de 48 % a bărbaţilor.

Ø Emigrarea – aproape 6 % din total – ce s-a datorat îndeosebi situaţiei economice precare – după 1989 – şi a lipsei de perspectivă.

Ţara	Nr. emigranţi
Ungaria	124
Germania	24
Canada	5
Franţa	4
Israel	3
S U A	2
Kuweit	2
Slovacia	1
Brazilia	1
TOTAL:	166

I.3.2. STRUCTURA ETNICĂ ŞI CONFESIONALĂ

Structura populaţiei pe naţionalităţi, precum şi pe religie, în urma recensământului din 2002 reflectă o componenţă dezechilibrată: astfel în proporţie de 78 % din locuitori sunt de naţionalitate maghiară, 21 % română 1 % alte etnii, Borsecul fiind însă un oraş în care convieţuirea este paşnică şi stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice.

Structura confesională este mai bogată, coexistând mai multe religii, astfel :

I.3.3. ASISTENŢA SOCIALĂ

Serviciile de asistenţă socială la nivelul Primăriei oraşului Borsec sunt:

Ø În cadrul aparatului propriu al consiliului funcţionează autoritatea tutelară şi asistenţă socială. Conform Legii nr. 416 / 2001 ( privind venitul minim garantat ) familiile sărace şi persoanele singure au dreptul la un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar. Tot prin acest compartiment sunt soluţionate cererile de acordarea ajutorului de urgenţă, acordarea alocaţiilor pentru copii nou născuţi, ajutor pentru încălzirea locuinţei, alocaţii de stat precum şi alocaţii suplimentare.

		2002	2003
ACORDAREA AJUTORULUI SOCIAL	Dosare depuse	30	6
	Dosare aprobate	24	6
	Sume plătite	114.563.000	98.718.000
ACORDAREA AJUTORULUI DE URGENŢĂ	Dosare depuse	2	--
	Dosare aprobate	2	--
	Sume plătite	10.000.000	--
ACORDAREA AJUTORULUI PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI	Cereri depuse	67	55
ACORDAREA AJUTORULUI PENTRU ÎNCĂLZIREA LOCUINŢEI	Suma achitată	17.500.000	19.250.000
ACORDAREA ALOCAŢIILOR PENTRU COPII NOU NĂSCUŢI	Cereri depuse	24	16
ACORDAREA ALOCAŢIILOR PENTRU COPII NOU NĂSCUŢI	Suma plătită	33.600.000	22.400.000
ALOCAŢII DE STAT PENTRU COPII	Număr cereri	27	20

Ø Conform Legii nr. 119 / 1997, privind alocaţia suplimentară privind familiile cu copii, au fost depuse un număr de 93 cereri. În urma verificărilor, dosarele au fost înaintate Direcţiei Generale de Muncă şi Solidarităţi Sociale Harghita - Oficiul de asistenţă socială, spre soluţionare.

Ø În cadrul Consiliului Local sunt angajaţi asistenţi personali ai handicapaţilor gravi, încadraţi cu contract individual de muncă. Asistentul personal beneficiază de concediul anual de odihnă plătit şi de asigurări sociale de stat şi de sănătate, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului încadrat cu contract individual de muncă. La sfârşitul anului 2003 au fost înregistraţi un număr de 11 handicapaţi încadraţi în gradul I de invaliditate, dintre care 3 copii.

Ø Tot în cadrul aparatului propriu al Consiliului Local Borsec funcţionează compartimentul de autoritate tutelară şi asistenţă socială, care colaborează cu Organizaţia Caritas, centrul de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domiciliu, conform unei convenţii de colaborare.

Serviciile furnizate în cadrul Organizaţiei Caritas, centrul de îngrijire medicală şi asistenţă socială la domiciliu, sunt:

a) Îngrijire medicală: pansamente; injecţii; cateterism, clismă, medicamentaţie, băi medicinale, măsurarea tensiunii; frecţii medicale; vibromasaj; inhalaţie, îngrijirea bolnavului psihic; etc.

b) Îngrijire de bază: spălarea bolnavului; îmbăiere; îmbrăcare/dezbrăcare; ajutor în alimentaţie; ajutor în prepararea mâncărurilor; supravegherea bolnavului etc.

Numărul personalului calificat în furnizarea serviciilor sociale este de 2 persoane iar numărul beneficiarilor de servicii sociale în momentul de faţă este de 73.

I.3.4. PROTECŢIA MINORILOR

Ø În prezent sunt 11 minori aflaţi în plasament familial. Plasamentul familial prezintă o modalitate legală prin care familiei i se recunoaşte dreptul de a primi, îngriji, creşte şi educa unul sau mai mulţi copii. Pentru dobândirea acestei calităţi, familiile susmenţionate au certificat cu o serie de acte şi documente, calităţile solicitate. Aceste familii sunt verificate periodic cu privire la modul de îngrijire, creştere şi educare a minorilor aflaţi în plasament.

Ø În prezent sunt internaţi în centre de plasament de ocrotirea minorilor un număr de 4 copii din oraş. Pentru creşterea şi educarea acestor minori, Consiliul Local Borsec, conform unui contract încheiat cu Consiliului Judeţean, contribuie lunar cu suma de 5.160.000 lei.

Ø În perioada 2001 – 2003, în cadrul autorităţii tutelare şi asistenţă socială au fost efectuate un număr de 85 anchete sociale la domiciliul minorilor în cauză, verificând situaţia creşterii şi educării, precum şi situaţia materială şi financiară a acestora. Ele au fost efectuate în vederea obţinerii bursei sociale, în cazul divorţurilor, precum şi în unele cazuri solicitate de poliţie în vederea unor cercetări.

I.3.5. SOCIETATEA CIVILĂ

I.3.5.1. FUNDAŢIA PRO BORSEC

Fundaţia s-a constituit în 16 decembrie 1996.

Este nonprofit, apolitic, cu personalitate juridică. Dintre obiectivele fundaţiei amintim:

- sprijinirea activităţilor culturale;

- sprijinirea publicaţiilor şi a mijloacelor audio-vizuale locale;

- organizarea de cursuri;

- sprijinirea procesului de instruire prin crearea bazei materiale şi prin burse;

- organizarea şi sprijinirea manifestărilor sociale, culturale, sportive de masă şi de performanţă precum şi cele legate de evenimente majore ale oraşului Borsec;

- sprijinirea dezvoltării şi valorificării potenţialului turistic al zonei.

Realizări mai importante:

- Are un ziar local ce apare lunar, „ Források ”.

- În fiecare an a organizat tabăra de creaţie, la care au participat artişti din judeţ, din ţară şi din Ungaria.

- Este co-organizatorul Zilelor Borsecului, manifestare majoră în viaţa culturală a oraşului, cu participanţi din localitate, localităţile învecinate şi localităţile înfrăţite din Ungaria.

- Pe parcursul anilor a editat mai multe cărţi: „Nyüszkölés a feredőn, s a nagy víz martyán”(„Scăldatul la feredeile Borsecului”), „Barangolás a múltban”, albumul „Borszék és Maroshévíz korabeli képeslapok fényében” („Borsec şi Topliţa în lumina vederilor de odinioară”), „Domus Historia” („Istoria parohiei romano- catolice”), „Trecutul Borsecului în imagini”.

- Sprijin în acţiunea „Cel mai frumos parc din oraş”, la care au participat elevii şcolii generale (la finele acţiunii fiind premiaţi din fondurile Fundaţiei).

- Sprijinirea financiară a acţiunilor Casei de Cultură din localitate.

- Organizarea zilei Moş Nicolae şi Moş Crăciun, unde s-au distribuit cadouri elevilor şi copiilor din localitate.

- Sprijinirea activităţii fanfarei din oraş, prin finanţarea cursului de pregătire a dirijorului, renumerarea dirijorului şi repararea de instrumente muzicale, precum şi cumpărarea de uniforme pentru membrii fanfarei.

- De Ziua Copilului s-au distribuit cadouri elevilor din oraş.

- Sprijinirea elevilor veniţi din alte localităţi la Şcoala Profesională din Borsec cu burse sociale.

- Elevilor participanţi la Festivalul jocurilor şi obiceiurilor de Crăciun (Betlehemezők) li s-au asigurat transportul şi masa.

- În anul 2003, Fundaţia a participat la organizarea Revelionului stradal.

I.3.5.2. ASOCIAŢIA ŞCOLARĂ BORSEC

A fost înfiinţată în anul 2003 şi este nonprofit, cu scopul de a organiza activităţi caritabile, pentru a acorda sprijin material elevilor, sub forma de burse şcolare sau prin:

- finanţarea excursiilor, taberelor şcolare, olimpiade, acţiuni cultural sportive, artistice, turistice;

- acordarea de premii elevilor cu rezultate deosebite la învăţământ, în activitatea extraşcolară;

- îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a şcolii.

Veniturile asociaţiei provin din donaţii, sponsorizări şi cotizaţii.

Asociaţia are în prezent 25 de membri.

I.3.5.3. FORUMUL TINERETULUI DIN BORSEC

Este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi non-profit, constituită pe termen nelimitat, menită să sprijine şi să coordoneze activităţile tineretului pe raza oraşului.

În vederea atingerii acestui scop, obiectivele prioritare sunt:

- desfăşurarea activităţilor cultural – distractive şi sportive prin organizarea de spectacole pentru tineret şi nu numai, schimb de experienţă cu alte forumuri sau asociaţii de tineret din ţară şi din străinătate, de simpozioane pe diverse teme, concursuri şi prezentări cu ocazia diferitelor sărbători (Zilele Borsecului, Moş Nicolae, Moş Crăciun, Paşti, Ziua Îndrăgostiţilor, Hallowen, 1 Decembrie, etc.), organizarea de activităţi care vizează protecţia mediului înconjurător;

- înfiinţarea unui birou de coordonare, consfătuire şi îndrumare a tineretului pentru: informarea asupra locurilor de muncă prin crearea unei „Burse”, discuţii pe diferite teme de orientare profesională şi familială, editarea unor broşuri informative cu privire la admiterile la licee, colegii şi învăţământ superior.

Pot deveni membrii susţinători ai Forumului Tineretului din Borsec toate persoanele fizice care doresc să participe în mod organizat la obiectivele propuse de organizaţie sau să sprijine moral sau material activitatea asociaţiei.

Fondurile băneşti ale Forumului provin din: cotizaţii ale membrilor, chirii pentru baze sportive, dreptul de reclamă, publicaţii, venituri din contracte de sponsorizare, donaţii, alte venituri obţinute în condiţiile legii.

I.3.5.4. ASOCIAŢIA DE SCHI

Înfiinţarea acestei asociaţii non-profit este ideea schiorilor veterani locali, scopul ei fiind sprijinirea activităţii de schi, a schiului de agrement şi de turism în zonă, în conformitate cu reglementările şi strategiile elaborate de Federaţia Română de Schi – Biatlon, promovarea bunelor relaţii cu alte asociaţii din ţară şi peste hotare, promovarea în competiţii a spiritului fair-play, cinste, corectitudine.

Pentru atingerea scopului său Asociaţia de Schi Borsec îşi propune următoarele obiective:

- dezvoltarea bazei materiale prin amenajarea de pârtii de schi cu instalaţie de tras cablu;

- dotarea asociaţiei cu materiale sportive necesare organizării de concursuri de schi;

- organizarea de cursuri de iniţiere pentru învăţare a schiului;

- colaborare şi servicii cu alte asociaţii din ţară şi peste hotare;

- elaborarea, producerea şi difuzarea de materiale, pliante, broşuri, audio-video în vederea creşterii gradului de popularitate a activităţilor sportive de iarnă.

Patrimoniul iniţial al asociaţiei este constituit dintr-un capital reprezentat prin aportul în bani al asociaţilor în cote părţi egale. Acesta se completează cu cotizaţiile membrilor, dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile în condiţii legale, donaţii, sponsorizări, resurse obţinute de la bugetele locale, veniturile obţinute din activităţi proprii, alte venituri în condiţiile legii.

I.3.5.5. ASOCIAŢIA DE TURISM

Asociaţia de Turism s-a înfiinţat în anul 2000 şi a fost înregistrată oficial în anul 2002 având ca scop promovarea turismului.

Prin activităţile sale, a încercat să continue serviciile turistice în cadrul staţiunii, prin organizarea unui birou de info-turism, editarea de pliante şi a unui site internet pentru informarea turiştilor privind posibilităţile de cazare şi agrement, precum şi cele de petrecere a timpului liber, atât în zonă cât şi prin împrejurimi.

În prezent staţiunea dispune de aproximativ 500 locuri de cazare în hoteluri, vile, camping şi case particulare, precum şi de 6 restaurante.

Asociaţia era formată din 18 membri la înfiinţare, majoritatea fiind firme private sau persoane fizice cu activităţi de prestări de servicii turistice – în prezent are 16 membri.

Acţiunile organizate de Asociaţia de Turism sunt: „Serbările zăpezii”, inaugurări turistice, expoziţii, consfătuiri.

I.3.6. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

I.3.6.1. EDUCAŢIA

În oraş există o grădiniţă de copii şi o şcoală generală, cu limbile de predare română şi maghiară. Din anul şcolar 1999-2000 a fost înfiinţat şi o clasă profesională cu profil ospătar-bucătar (din anul şcolar 2004-2005 profilul clasei va fi ospătar-vânzător) şi o clasă cu profil uman, cu forma de învăţământ seral.

Numărul elevilor in anii 1995 - 2002

ANUL	PREŞCOLARI	ŞCOLARI
1995 – 1996	128	298
1996 – 1997	102	277
1997 – 1998	101	299
1998 – 1999	91	296
1999 – 2000	95	315
2000 – 2001	95	314
2001 – 2002	99	329

Anul şcolar 2003-2004 - numărul elevilor:

Ø Preşcolari: 121 elevi (secţia română 34; secţia maghiară 87)

Ø Clasele I – IV: 106 elevi (secţia română 33; secţia maghiară 73)

Ø Clasele V – VIII: 141 elevi (secţia română 27; secţia maghiară 114)

Ø Şcoala profesională: 13 elevi (secţia maghiară)

Ø Profil uman teoretic: 15 elevi (secţia maghiară)

În cadrul şcolii funcţionează diferite cercuri pentru copii, cum ar fi activitatea cercetaşilor, grupa Inimi Verzi, cercul de ceramică.

Personalul didactic în şcoală este în permanentă mişcare – aproape în fiecare ani se modifică componenţa, datorită faptului că unii pleacă din învăţământ (de obicei din cauza salarizării), alţii obţin calificare sau încep cursuri de calificare (se înscriu la facultate, la forma de învăţământ la distanţă).

În anul şcolar 2003-2004, structura personalului didactic era :

Ø total cadre 27

Ø personal didactic calificat 22

Ø personal didactic necalificat 3

Ø personal didactic în curs de calificare 2

Ø personal nedidactic 8

În cadrul şcolii funcţionează diferite cercuri cum ar fi:

Denumire cerc	Nr. copii	Activităţii
· cercetaşi	50	· întâlniri cu cercetaşi, tabere, concursuri
· Inimi Verzi	80	· protecţia mediului (ape, flora, fauna)
· cercul de ceramică	50	· dezvoltarea simţului estetic
· Corul de copii „ De Angelis”	30	· corul de copii a participat la mai multe întâlniri de cor în judeţ şi peste hotare
· Şcoala Populară de Artă	30	pregătirea elevilor la diferite instrumente muzicale şi participarea la diferite spectacole din oraş.

În şcoală există 22 de săli în care se desfăşoară activitatea de predare. Din acestea 6 sunt modernizate complet (mobilier nou, parchet melaminat, dulapuri şi rafturi noi) celelalte săli urmează să fie modernizate în anii următori, cca. 2 sau 3 săli anual.

Cabinetul de informatică este dotat cu 10 computere tip 486.

Modernizarea făcută în anii precedenţi consta din schimbarea tuturor ferestrelor şi celor 3 uşi cu termopane. Profesorii au la dispoziţie o imprimantă şi un copiator.

Sala de sport este dotată cu baie (WC, duş), necesitând o renovare.

Încălzirea şcolii este realizată prin centrala termică proprie, care funcţionează cu combustibil lichid.

I.3.6.2. CULTURA

Programul evenimentelor culturale a oraşului Borsec pe anul 2004:

Ø Ianuarie Carnaval,

„Serbările Zăpezii”

Ø Februarie Ziua îndrăgostiţilor

Cupa Lőrinc Paul (Concurs de Schi)

Ø Martie Comemorarea evenimentelor din martie 1848

Ø Iunie Deschiderea sezonului turistic

Zilele Judeţului Harghita

Ø Iulie Atelier Borsec - tabăra de creaţie

Întâlnirea fanfarelor din regiune

Ø August „Zilele Borsecului”

Hramul Sf. Ştefan

Ø Octombrie Comemorarea evenimentelor din 6 octombrie 1849

Ø Decembrie Moş Nicolae

Pomul de Crăciun

Sumele necesare pentru realizarea evenimentelor culturale se obţin din proiecte finanţabile, sponsori locali, bani alocaţi de la Consiliul Judeţean sau de la Consiliul Local.

Există două case de cultură : Casa de cultură din Bulevardul 7 Izvoare, adăpostind o bibliotecă cu cca. 36.000 de volume şi casa de cultură din str. Topliţei având o bibliotecă cu cca. 6.000 de cărţi. În aceasta din urmă există o sală pentru repetiţii a fanfarei şi o sală de spectacole. Întreaga clădire este într-o stare foarte avansată de degradare.

În oraş există câteva formaţii, unele chiar cu tradiţie, dar sunt şi încercări de înfiinţare a unor grupe noi, mai ales in cadrul tinerilor sau a şcolarilor.

Numele	Vechimea	Nr. Membrii	Activităţi
Fanfară	Din anul 1926	36	- participarea la întâlniri; tabere
Corul Cantum Novum	Din anul 1930	30	- participarea la întâlniri; evenimente locale
Formaţia de dans popular şi dans de majorete	Din anul 2004	22	- participarea la evenimente locale

În afară de acestea există şi alte formaţii de muzică (Nagy Duo, Galaxis) sau de dans modern (Yoyo), care participă la diferite spectacole sau evenimente culturale / distractive din oraş.

I.3.6.2. SPORT ŞI AGREMENT

Practicarea sportului în mod public începe în staţiunea Borsec prin anii 1918-1920.

Fotbalul este prima ramură sportivă, care se bucură de popularitate. Din anul 1920 oraşul are asociaţie sportivă. Pe lângă fotbal, schiul alpin, patinajul, popicele, tenisul de masă, şahul sunt agreate atât de locuitorii oraşului, cât şi de către musafiri. Terenul actual de fotbal a fost construit de directorul staţiunii, Valtzer în anul 1925 şi modernizat în 1930. Astăzi, bazele sportive şi de agrement sunt departe de a satisface cerinţele şi necesităţile actuale. În oraşul Borsec funcţionau cu câţiva ani în urmă o bază sportivă la Nadăşa, un patinoar natural, bazin de înot, popicărie, tenis de câmp – în zilele noastre nu mai este nici una în stare de funcţionare.

I.3.7. STAREA DE SĂNĂTATE

Reţeaua sanitară existentă este formată dintr-un Cabinet de medicină de familie, un Cabinet de fizioterapie, subpunctul de ambulanţă, Centrul de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la domiciliu - Borsec, o farmacie şi se preconizează înfiinţarea unui cabinet stomatologic.

Starea de sănătate a populaţiei reprezintă o consecinţă a reducerii în termeni reali a fondurilor pentru sănătate alocate de stat cât şi din bugetul familiei, a disconfortului psihic generat de şomaj, a insecurităţii sociale, a standardului de viaţă scăzut, precum şi consecinţa lentorii reformei în sectorul sanitar. Starea de sănătate, cumul al condiţiilor grele de viaţă din anii premergători Revoluţiei din 1989 şi al condiţiilor tranziţiei, este critică comparativ cu nivelul european.

Indicatorii de sănătate demonstrează o curbă descendentă a natalităţii.

1992 10,149 ‰

1993 8,024 ‰

2002 8,729 ‰

2003 8,030 ‰

Mortalitatea generală a avut o evoluţie ascendentă:

1992 8,988 ‰

1993 7,716 ‰

2002 10,824 ‰

2003 10,474 ‰

Din aceşti indicatori rezultă un excedent natural negativ.

În structura mortalităţii specifice se remarcă preponderenţa deceselor cauzate de boli cardiovasculare, urmată la distanţă de boli ale aparatului digestiv, accidente şi boli neoplazice.

Morbiditatea pe cauze de boală se prezintă astfel :

Boli cardio-vasculare:

1992 2.985,07 ⁰/₀₀₀₀

1993 3.194,02 ⁰/₀₀₀₀

2002 9.713,48 ⁰/₀₀₀₀

2003 10.342,41 ⁰/₀₀₀₀

Diabet zaharat:

1992 417,904 ⁰/₀₀₀₀

1993 524,669 ⁰/₀₀₀₀

2002 1.958,04 ⁰/₀₀₀₀

2003 2.202,79 ⁰/₀₀₀₀

Boli neoplazice:

1992 805,97 ⁰/₀₀₀₀

1993 956,79 ⁰/₀₀₀₀

2002 1.608,39 ⁰/₀₀₀₀

2003 1.748,25 ⁰/₀₀₀₀

Explicaţia acestei distribuţii trebuie căutată în modul de viaţă al populaţiei, care ignoră sau nu cunoaşte factorii de risc în bolile cardiovasculare, precum şi în ineficienţa subsistemului îngrijirilor de sănătate preventive, curative şi de urgenţă; de asemenea, în carenţele sau lipsa tehnologiilor moderne de diagnostic şi tratament.

Una dintre părţile pozitive care se remarcă în starea de sănătate a populaţiei din zona Borsec, este absenţa bolilor profesionale în ultimii 10 ani, având în vedere atât lipsa noxelor în întreprinderile din zonă, cât şi lipsa surselor de poluare din zonă.

O altă latură pozitivă, comparativ cu alte zone ale ţării, este faptul că datorită factorilor benefici de mediu, în zona noastră se remarcă un număr mic de îmbolnăviri prin hipertiroidie, ştiut fiind că această depresiune este indicată tratamentului acestei afecţiuni.

Deosebit de binevenită a fost înfiinţarea Centrului de Îngrijire medicală şi Asistenţă Socială la domiciliu, întrucât acest serviciu îmbunătăţeşte accesul la serviciile medicale al persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a celor care suferă de boli cronice invalidante.

În cazul igienei şcolare, în afara afecţiunilor generate de viciile de refracţie şi postură, o problemă deosebită o reprezintă incidenţa deosebit de ridicată a rahitismului, aproximativ 15 % la preşcolarii şi elevii ciclului primar, consecinţă atât a alimentaţiei dezechilibrate, cât şi a numărului scăzut de zile însorite în zonă.

Principala problemă legată de asistenţa medicală din Borsec care necesită o rezolvare cât mai curând posibilă este refacerea serviciului de permanenţă, având în vedere că cel mai apropiat spital se află la o distanţă de 26 km ( municipiul Topliţa ).

Înfiinţarea unui cabinet de planificare familială este o altă necesitate – în acest fel, distribuirea de materiale contraceptive va fi îmbunătăţită.

I.3.8. ORDINEA PUBLICĂ

În urma organizării judicioase, a muncii de poliţie, a sporirii numărului activităţilor preventive, a fermităţii, prin asigurarea unei prezenţe active în teren a poliţiştilor şi a unei mai bune colaborări cu organele administraţiei publice locale şi cu cetăţenii, s-a reuşit ca în ultimii 3 ani să nu se înregistreze evenimente negative grave care să aducă atingere climatului de ordine şi linişte publică pe raza oraşului Borsec, vieţii şi integrităţii corporale a cetăţenilor, avutului public şi privat sau altor valori fundamentale ale statului de drept.

S-au îmbunătăţit dispozitivul de ordine şi siguranţa publică, punându-se accent pe continua pregătire profesională, fizică şi psihică a lucrătorilor de poliţie, pe cultivarea ideii ca poliţistul este un funcţionar public aflat în slujba cetăţeanului şi a legii. Statistic, oraşul Borsec se află pe ultimul loc în judeţul Harghita cu privire la rata faptelor antisociale de natura infracţională şi contravenţională, fapt datorat atât specificul zonei cât şi activităţilor de prevenire şi educaţie întreprinse de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale. Ca urmare a formelor întreprinse la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a reuşit o pregătire superioară a poliţiştilor, o apropiere mai mare a acestora faţă de cetăţeni.

Au fost iniţiate şi desfăşurate programe de educaţie civică de prevenire şi combatere a faptelor antisociale în scopul creării unui oraş sigur, care să garanteze atât siguranţa localnicilor cât şi a turiştilor sosiţi în staţiune. Alături de lucrătorii de poliţie îşi desfăşoară activitatea şi militari ai Jandarmeriei Române, cu atribuţii pe linia asigurării şi garantării unui climat de ordine şi siguranţă publică.

Puncte tari:

· forţă de muncă calificată;

· climat de ordine şi siguranţă publică;

· mediu sănătos;

· viaţă culturală : cor, fanfară, formaţii artistice;

· radio şi ziar local;

· nivel de educaţie ridicat;

· asistenţă socială corespunzătoare;

· societatea civilă organizată;

· actul educaţional de nivel corespunzător;

· starea de sănătate a locuitorilor satisfăcătoare.

Puncte slabe :

· lipsa interesului pentru conservarea tradiţiilor;

· lipsa locurilor de muncă;

· exodul tineretului;

· lipsa de locuinţe;

· lipsa spitalului;

· lipsa educaţiei liceale.

II. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE

II.1. OBIECTIVE GENERALE

Obiectivele generale în dezvoltarea oraşului pe termen mediu şi lung sunt:

a. Dezvoltarea infrastructurii de bază;

b. Relansarea turismului în general şi cel balnear în special;

c. Creşterea potenţialului economic;

d. Îmbunătăţirea calităţii vieţii;

e. Ridicarea nivelului educaţional şi a celui cultural;

f. Regenerarea urbană;

g. Protejarea şi conservarea biodiversităţii şi a habitatului natural.

Având în vedere că prezenta strategie de dezvoltare cuprinde toate laturile existenţiale ale localităţii şi reprezintă o sinteză a tendinţei de dezvoltare a comunităţii noastre, la elaborarea ei s-a ţinut cont de următoarele:

Flexibilitate – permite adaptarea la inevitabilele schimbări ce vor avea loc pe parcurs;
Oportunităţi pentru sectorul privat – prezentarea posibilităţilor de investiţii directe sau prin parteneriat public-privat;
Ridicarea standardului de viaţă – crearea de locuri noi de muncă şi dezvoltarea serviciilor turistice conduce la creşterea nivelului de trai;
Ameliorarea mediului social – prin promovarea construirii de locuinţe sociale, identificarea persoanelor care necesită protecţie socială şi găsirea modalităţilor de ajutor a acestora;
Protejarea şi conservarea biodiversităţii şi a habitatului natural.

S-a urmărit pe lângă prezentarea posibilităţilor de realizare a unor investiţii şi cuprinderea istoriei localităţii, tocmai în ideea sublinierii necesităţii continuităţii turismului balnear şi de agrement. Scopul strategiei este revitalizarea şi redarea renumelui de odinioară a staţiunii, ceea ce ar duce la rezolvarea majorităţii problemelor actuale.

Toţi factorii decizionali implicaţi sunt conştienţi că ponderea economiei locale va trebui să reprezinte turismul şi îmbutelierea apei minerale.

II.2. MĂSURI DE ÎNTĂRIRE A CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE

Primăria oraşului Borsec, ca promotoare a principiilor de dezvoltare durabilă şi ca edil al unui oraş în drum spre integrare europeană, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională atât la nivelul decizional cât şi de execuţie. Elaborarea strategiei de dezvoltare a oraşului constituie o practică nouă pentru administraţia publică.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în Planul Local de Acţiune, primăria ca autoritate publică trebuie să elaboreze acţiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor

II.2.1. MODALITĂŢI DE REALIZARE

La rândul ei Primăria şi Consiliul Local al oraşului pentru realizarea strategiei de dezvoltare durabilă trebuie :

- să îmbunătăţească managementul în administraţia locală, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea de planificare şi cea contabilă;

- să îmbunătăţească mecanismul de stabilire a bugetelor locale;

- să planifice şi să dezvolte mecanismul investiţional la nivelul oraşului;

- să asigure dezvoltarea parteneriatului public-privat;

- să faciliteze procesul de dezvoltare economică-locală;

- să asigure o mai bună reprezentare a intereselor cetăţenilor în procesele de luare a deciziilor.

Pe de altă parte măsurile de realizare a unei administraţii orientate către cetăţean şi asigurarea unei transparenţe reale sunt:

- crearea mecanismelor de consultare efectivă a cetăţenilor, în scopul creşterii gamei de servicii oferite şi primirea unor informaţii privind calitatea serviciilor;

- utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicării, deschide noi posibilităţi atât pentru furnizorii de servicii cât şi pentru cetăţeni;

- creşterea calităţii, care înseamnă schimbarea modului de a gândi şi a aborda diversele probleme, trecerea la o gândire flexibilă, orientată către rezultat;

- integrarea furnizării serviciilor: pentru ca serviciile să fie mai uşor accesibile, acestea trebuie consolidate astfel încât să se bazeze pe nevoile şi aşteptările cetăţenilor. Realizarea ghişeului unic necesită parcurgerea mai multor etape, fiind precedată de soluţii de integrare mai simple (servicii de informare telefonică, portal de Internet).

Planificarea politicilor publice, programarea şi stabilirea resurselor trebuie să se facă în mod transparent, pentru a permite participanţilor să contribuie cât mai mult la acest proces.

II.2.2. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Pentru creşterea capacităţii instituţionale o importanţă deosebită o prezintă creşterea nivelului de pregătire profesională a resurselor umane din administraţia publică, cu ajutorul cursurilor organizate de Ministerul Administraţiei Publice prin Centrul Naţional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică în teme ca:

- strategii privind dezvoltarea unităţilor administrativ –teritoriale;

- organizarea activităţii de urbanism şi amenajarea teritoriului;

- relaţii publice şi mass-media;

- managementul proiectelor cu finanţare U.E. în domeniul dezvoltării regionale;

- achiziţii publice;

- înfiinţarea, funcţionarea serviciilor publice de interes local.

O altă acţiune importantă constituie utilizarea eficientă a resurselor umane, precum şi creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale. Acestea se poate realiza prin:

- actualizarea regulamentului intern de organizare şi funcţionare a personalului;

- actualizarea permanentă a fişei postului, definirea concretă a domeniului de activitate a fiecărui angajat;

- conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;

- îmbunătăţirea colaborării dintre birourile primăriei.

II.2.3. PROIECŢIA FINANCIARĂ

Bugetul general al localităţii reflectă un compromis între nevoile comunităţii şi posibilităţile de satisfacere a acestora. Această situaţie a impus şi impune în continuare o repartizare complexă a resurselor financiare limitate şi o folosire cât mai eficientă a sumelor obţinute din sursele proprii şi atrase.

ANEXA
BILANŢ-CONTABIL


	2000	2001	2002	2003	2004
Mijloace fixe, terenuri şi obiecte de inventar	1.348.456	1.885.138	16.062.682	119.547.999	123.083.393
Mijloace băneşti, decontări, cheltuieli şi materiale	273.915	1.037.441	1.387.017	4.515.114	7.892.028
Mijloacele bugetului local	34.322	290.436	501.363	796.566	3.810.626
Disponibilităţile bugetului local	34.322	290.436	501.363	796.566	3.810.626
Cheltuielile bugetului local
Bugetele instituţiilor	239.593	747.005	885.654	3.718.548	4.081.402
Disponibilităţi băneşti	76.009	124.259	192.060	1.087.200	1.481.757
Disponibilităţi ale instituţiilor publice	43.705	74.131	125.472	1.019.147	1.407.961
Disponibilităţi din mijloace cu destinaţie specială	32.304	50.128	66.588	68.053	73.796
Mijloace băneşti şi alte valori	20.124	154.847	28.668	58.385	25.517
Decontări şi debitori	21.246	163.427	201.430	2.127.114	2.243.674
Cheltuielile bugetului local
Materiale	122.214	304.472	463.496	445.849	330.454
TOTAL ACTIV	1.622.371	2.922.579	17.449.699	124.063.113	130.975.421
Fonduri	1.348.456	1.885.138	16.062.682	113.569.660	120.267.654
Venituri finanţări de la buget, decontări şi alte surse	273.915	1.037.441	1.387.017	10.493.453	10.707.767
Sursele bugetului local	34.322	290.436	501.363	796.566	3.810.626
Bugetele instituţiilor	239.593	747.005	885.654	9.696.887	6.897.141
Finanţarea instituţiilor	140.220	501.491	539.213	6.485.413	3.048.404
Venituri extrabugetare	39.873	75.749	146.355	965.740	1.588.230
Decontări, creditori şi alte surse	59.500	169.765	200.086	2.245.734	2.260.507
Mijloace cu destinaţie specială şi credite bancare
Mijloace cu destinaţie specială
Credite bancare
TOTAL PASIV	1.622.371	2.922.579	17.449.699	124.063.113	130.975.421

II.3. OBIECTIVELE SPECIFICE ŞI PROIECTELE IDENTIFICATE

II.3.1. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII TEHNICO - EDILITARE

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Extinderea şi reabilitarea reţelei de alimentare cu apă potabilă	Buget local Surse atrase	2,5 milioane $	2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
2.	Captarea sursei de apă „Bujdosó”, în vederea măririi debitului de apă potabilă	Buget local Surse atrase	0,9 milioane $	1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
3.	Extinderea şi reabilitarea reţelei de canalizare menajeră	Buget local Surse atrase	3.5 milioane $	2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Dezvoltarea şi modernizarea staţiei de epurare	Buget local Surse atrase	6,5 milioane $	1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
5.	Extinderea sistemului de alimentare cu energie electrică	S.C. ELECTRICA S.A.	164,8 miliarde lei	2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
6.	Reabilitarea şi extinderea sistemului de iluminat public	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
7.	Realizarea unui depozit de deşeuri menajere ecologic	Buget local Surse atrase	1,5 milioane $	2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
8.	Racordarea la reţeaua naţională de gaze naturale	Buget local Surse atrase		3 ani	Public Privat	Primăria Finanţator

II.3.2. ORGANIZAREA REŢELEI DE CIRCULAŢIE

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Realizarea unei variante de traseu ( cca. 1Km ) a DN 15	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
2.	Amenajarea intersecţiilor şi echiparea cu marcaje şi indicatoare	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
3.	Amenajarea aleilor pietonale	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Amenajarea drumului de la carieră ( al doilea drum de acces în staţiune )	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
5.	Dezvoltarea căilor de circulaţie pietonală ( inclusiv trasee turistice )	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator

II.3.3. RELANSAREA TURISMULUI BALNEAR

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Construirea unei baze de tratament	Surse atrase	12 milioane €	2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
2.	Diversificarea serviciilor turistice de agrement	Buget local Surse atrase		4 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
3.	Sprijinirea activităţilor în servicii conexe turismului	Buget local Surse atrase		5 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Realizarea infrastructurii de agrement : un bazin acoperit, un lac de agrement, patinoar, pârtii de schi cu schilift, telescaun, teleferic,	Surse atrase		5 ani	Public Privat	Primăria Finanţator

II.3.4. CREŞTEREA POTENŢIALULUI ECONOMIC

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Stimularea agriculturii bazate pe biotehnologie	Surse atrase		5 ani	Public Privat	Primăria Finanţator DGAIA
2.	Crearea unei pieţe agroalimentare moderne	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
3.	Prelucrarea pe plan local a fructelor de pădure, ciuperci, plante medicinale	Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Sprijinirea iniţiativelor locale	Buget local Surse atrase			Public Privat	Primăria Finanţator
5.	Relansarea turismului	Surse atrase		10 ani	Public Privat	Primăria Finanţator

II.3.5. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VIEŢII

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Înfiinţarea unui centru de asistenţă medicală permanentă	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator DJSP
2.	Crearea unui cămin spital pt. vârstnici	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator DJSP
3.	Înfiinţarea unei creşe	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Înfiinţarea unui punct farmaceutic în Borsecul de Jos	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator DJSP
5.	Dezvoltarea serviciului de transport în comun	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
6.	Construirea de locuinţe sociale şi pentru tineret	Surse atrase		3 ani	Public Privat ANL	Primăria Finanţator ANL

II.3.6. EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Dezvoltarea grupului şcolar de specialitate în alimentaţie publică şi turism	Buget local Surse atrase			Public Privat	Primăria Finanţator I.J.Şc.HR
2.	Înfiinţarea unei grădiniţe cu program prelungit ( în funcţie de evoluţia demografică )	Buget local Surse atrase			Public Privat	Primăria Finanţator I.J.Şc.HR
3.	Modernizarea / înfiinţarea spaţiilor destinate manifestărilor cultural artistice	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Construirea unei săli de sport polivalente şi dotarea acestuia cu o bază materială performantă	Buget local Surse atrase		1 an	Public Privat	Primăria Finanţator
5.	Susţinerea şi promovarea manifestărilor tradiţionale	Buget local Surse atrase			Public Privat	Primăria Finanţator
6.	Înfiinţarea Muzeului orăşenesc	Buget local Surse atrase			Public Privat	Primăria Finanţator

II.3.7. REGENERAREA URBANĂ

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Cuprinderea în patrimoniul cultural arhitectural UNESCO a zonei staţiunii	Buget local Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
2.	Restaurarea centrului istoric al staţiunii şi reabilitarea clădirilor de patrimoniu	Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
3.	Crearea de parcări noi în oraş şi reabilitarea celor existente	Buget local Surse atrase		3 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Delimitarea zonelor funcţionale	Buget local		1 an	Public	Primăria
5.	Decongestionarea traficului din staţiune	Buget local		2 ani	Public	Primăria

II.3.8. PRIORITĂŢILE LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Nr. crt.	Obiective specifice	Finanţare	Valoarea estimativă	Durată execuţie	Parteneriat	Monitorizare şi evaluare
1.	Ecologizarea depozitului de deşeuri menajere	Surse atrase		3 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
2.	Revitalizarea fondului forestier	Buget local Surse atrase DS. HR			Public Privat	Primăria Finanţator DS HR
3.	Înfiinţarea unui parc cinegetic	Surse atrase		2 ani	Public Privat	Primăria Finanţator
4.	Înfiinţarea unui punct meteorologic	Surse atrase			Public ANMH	Primăria ANMH

Monitorizarea implementării proiectelor identificate presupune din partea administraţiei locale o abordare în sistem coerent de urmărire a modului în care se realizează proiectele şi a efectelor lor în viaţa comunităţii.

Plecând de la premisa că dezvoltarea durabilă este un proces de schimbare profundă a viziunii asupra mediului construit, ce favorizează dezvoltarea economică, conservând resursele şi protejând integritatea colectivităţilor şi ecosistemelor, s-a procedat la stabilirea unor indicatori relevanţi şi eficienţi în vederea măsurării performanţelor atinse.

Această abordare, în care indicatorii fizici sunt integraţi celor privind durabilitatea stilului de viaţă, permite o monitorizare corectă şi concretă a modului în care se realizează armonizarea dintre dezvoltarea economică, păstrarea capitalului natural şi bunăstarea socială.

Criteriile care au stat la baza alegerii acestor indicatori sunt următoarele :

· Sensibilitate la schimbări;

· Certitudine din punct de vedere al datelor;

· Relevanţa;

· Expresivitatea;

· Cuantificabilitatea;

· Uşurinţa în înţelegere şi interpretare.

În urma procesului de selecţie, operat în funcţie de aceste criterii, au rezultat următorii indicatori

Domenii	Indicatori	Instituţii responsabile – surse de date
*Indicatori Socio - Economici*
Populaţie	Populaţia totală	Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS)
	Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sex	DJS
	Total gospodării	Compartimentul agricol
Structura etnică	Populaţie de naţionalitate maghiară (% din total)	DJS
	Populaţie de naţionalitate română (% din total)	DJS
	Alte naţionalităţi (% din total)	DJS
Structura confesională	Structura confesională a populaţiei	DJS
Locuirea	Starea şi confortul locuinţelor	Compartimentul urbanism
Locuirea	Populaţie care locuieşte în locuinţe închiriate	Compartimentul taxe şi impozite
Patrimoniul arhitectural	Biserici, vile, izvoare	Compartimentul urbanism
Patrimoniul arhitectural	Zone istorice urbane	Compartimentul urbanism
Turismul	Nr. turişti	Societăţi Comerciale în domeniul turismului
Turismul	Proceduri balneare realizate în baze de tratament	Societăţi Comerciale în domeniul turismului
Piaţa forţei de muncă	Nr. de şomeri	AJOFM
	Rata şomajului	AJOFM
	Rata populaţiei active	AJOFM
	Venitul mediu al populaţiei	AJOFM
Investiţii	Volumul investiţiilor pe tip de activitate	Camera de comerţ
	Volumul investiţiilor străine	Camera de comerţ
	Nr. locuri de muncă nou create	AJOFM
Activităţi economice	Nr. firme înregistrate	Camera de comerţ
	Repartizare pe ramuri de activitate a IMM (%)	Agenţia Finanţelor Publice Borsec
	Persoane care realizează venituri din activităţi autorizate	Primăria Borsec
Asistenţă socială	Nr. persoane beneficiare de ajutor social	Compartimentul autoritate tutelară, asistenţă socială
	Nr. familii beneficiare de ajutor pentru încălzirea locuinţei	Compartimentul autoritate tutelară, asistenţă socială
	Nr. minori aflaţi în plasament familial	Compartimentul autoritate tutelară, asistenţă socială
Sănătate	Rata natalităţii	Cabinet de medicină de familie
Sănătate	Rata mortalităţii cauzate de diferite boli	Cabinet de medicină de familie
Ordinea publică	Rata faptelor antisociale de natură infracţională sau contravenţională	Poliţia
*Educaţie*
Unităţi de educaţie	Nr. unităţi de învăţământ	Inspectoratul Judeţean Şcolar (IJS)
	Structura personalului didactic	IJS
	Numărul elevilor preşcolari, şcolari	IJS
Activităţi extraşcolare	Nr.cercuri şi nr. copii care frecventează	Direcţia şcolii generale Borsec
*Cultură, recreare*
Cultură şi recreare	Nr. unităţi de cultură	Primăria
	Programul evenimentelor culturale ale oraşului
	Nr. asociaţii, fundaţii care au ca obiectiv sprijinirea manifestărilor culturale
*Indicatori de mediu*
Calitatea aerului şi zgomotul	Perioada în care poluarea cu pulberi sedimentare depăşeşte valoarea maximă admisibilă şi provenienţa acestora	Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (IPM)
Calitatea aerului şi zgomotul	Nivelul de zgomot măsurat în Lech (STAS 1,0009/1988	IPM
Apa	Debitul apei potabile care deserveşte nevoile oraşului (l/s)	Romaqua Prest SA
	Consumul anual de apă pe locuitor (m³)	Romaqua Prest SA
	Locuinţe conectate la reţeaua de distribuţie a apei potabile (%)	Romaqua Prest SA
	Locuinţe conectate la reţeaua de canalizare (%)	Romaqua Prest SA
	Lungimea reţelei de apă potabilă şi reţea de canalizare (km)	Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului
Zăcăminte minerale	Compoziţia chimică a turbei (g/dm²)	Ministerul Sănătăţii
Zăcăminte minerale	Calitatea lignitului Kcal/kg	SNC Ploieşti
Managementul deşeurilor	Cantitatea deşeurilor ce se depozitează la rampa de deşeuri (m³/an)	Primărie
Managementul deşeurilor	Dimensiunea rampei de deşeuri (ha) şi gradul de umplere	Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului
Utilizarea terenurilor	Spaţii verzi, parcuri cu acces public (ha)	Compartimentul urbanism şi amenajarea teritoriului
	Distribuţia utilizării terenurilor, arabil, fâneaţă, construibil (ha)	Compartimentul agricol
	Densitatea populaţiei (locuitori/km²)	Compartimentul agricol
Transport	Nr. de automobile înregistrate în localitate	Compartimentul taxe şi impozite
Energie	Consumul anual de energie electrică pe locuitori	S.C. ELECTRICA S.A.
Energie	Consumul de energie electrică pentru iluminat public	Primărie
Clima	Umiditatea aerului (%)	IPM
	Nr. de zile cu precipitaţii (medie pe an)	IPM
	Nr. de zile cu soare (medie pe an)	IPM

III. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE

III.1. RELANSAREA TURISMULUI BALNEAR

· Informaţii generale :

Revitalizare staţiunii este indiscutabil strâns legată de realizarea unei baze de tratament care să asigure efectuarea unor proceduri balneare bazate pe apa minerală existentă. Prin proiect se propune crearea unui complex balnear pe cât se poate de multifuncţional, care să asigure pe lângă tratamentele executate şi o posibilitate de relaxare, de petrecere a timpului liber.

· Sursa de finanţare :

Acest proiect sa va realiza prin parteneriat public-privat: Consiliul Local concesionând terenul necesar realizării investiţiei, partenerul urmând a o realiza din surse proprii.

· Valoarea estimativă a proiectului :

12 milioane €

· Termen de realizare :

2 ani de la începerea investiţiei

În aceeaşi timp este necesar asigurarea unor servicii conexe :

· Servicii ce urmează a se înfiinţa ( dezvolta )

· închirieri de obiecte, materiale sportive: (schi, sanie, patine, mingi, şah, remy, etc.);

· servicii de frizerie-coafură;

· manichiură-pedichiură;

· comercializarea şi manufacturarea obiectelor de artizanat;

· înfiinţarea unui hipodrom;

· plimbări cu caleaşca, cu sănii;

· salon de frumuseţe (fitness, terapii naturiste);

· birou de info-turism;

· cazinou (sală de jocuri , ruletă, etc.);

· un bazin acoperit;

· un lac de agrement;

III.3.1. PROGRAMUL ECO

Obiective :

· să se reducă, refolosească şi recicleze deşeurile oricând este posibil;

· să aprecieze atât beneficiile materiale cât şi pe cele legate de protecţia mediului, ale acţiunilor de reducere şi reciclare a deşeurilor;

· reducerea şi prevenirea producerii deşeurilor sunt procese care trebuie să implice toţi locuitorii;

· împiedicarea apariţiei deşeurilor creşte calitatea mediului din imediata vecinătate.

Acestea se vor realiza prin următoarele activităţi :

· achiziţionarea de pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile;

· colectarea şi valorificarea deşeurilor de diferite categorii;

· obţinerea de fonduri pentru finanţarea altor activităţi în domeniul mediului.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

150 mii $

· Termen de realizare

2 ani de la începerea finanţării

III.3.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR

Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor pot fi sintetizate astfel:

§ depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile ( în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau subterane, a zonelor de agrement );

§ depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;

§ depozitele actuale de deşeuri nu sunt operate corespunzător: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; depozitele nu sunt prevăzute cu împrejmuire;

§ terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate;

§ colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice ).

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitorizare a factorilor de mediu afectaţi de prezenta deşeurilor.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

1,5 milioane $

· Termen de realizare

2 ani de la începerea finanţării

III.3.3. RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE

III.3.3.1. ZONELE CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ

Problemele gestionării durabile a pădurilor pot fi soluţionate cu succes doar în cazul promovării unei politici forestiere adecvate noilor cerinţe. În acest sens, crearea unei nou sistem de viziuni asupra sectorului impune necesitatea formării unei noi mentalităţi silvice în rândul proprietarilor de terenuri cu vegetaţie forestieră, în contextul asigurării continuităţii pădurilor ca structură şi funcţii, în corelaţie cu condiţiile de creştere şi menţinere a potenţialului polifuncţional al pădurilor. Managementul forestier trebuie subordonat intereselor locale, orientat spre tradiţiile şi obiectivele silviculturii şi bazat pe principii ecologice.

Pe întreaga suprafaţă ocupată cu vegetaţie forestieră, indiferent de proprietar, trebuie să se procedeze la reîmpăduriri în zonele unde s-au exploatat arborii sau au existat doborâturi de vânt, asigurându-se astfel stabilitatea versanţilor cât şi microclimatul din staţiune, bogat în aeroioni negativi.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

1.000 € / ha

· Termen de realizare

5 ani de la începerea finanţării

III.3.3.2 DELIMITAREA ŞI REABILITAREA ZONELOR PROTEJATE

Delimitarea zonelor protejate de interes naţional: „Scaunul rotund” şi „Rezervaţia botanică” prin marcarea lor pe teren cu borne, panouri şi tăbliţe indicatoare şi de avertizare.

În cazul staţiunii balneo-climaterice, având în vedere includerea de noi suprafeţe în intravilan, în această zonă se impune revizuirea perimetrului de protecţie sanitară pentru obţinerea statutului de staţiune balneo-climaterică.

În acest context zonele propuse pentru refacerea peisagistică şi reabilitarea urbană sunt :

Zona carierelor de travertin: va fi reintegrată în peisaj, prin efectuarea lucrărilor de reecologizare prevăzute în Planul tehnologic de încetare a activităţii de exploatare a travertinului .

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

100.000 €

· Termen de realizare

3 ani de la începerea finanţării

Zona staţiunii:

- Transformarea parcării din faţa centralei termice nr.1 în teren de sport prin amenajările corespunzătoare;

- Amenajarea de terenuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi o bază de agrement cu piscină în aer liber pentru valorificarea potenţialului turistic;

- Amenajarea parcurilor şi a aleilor pentru odihnă şi plimbări recreative precum şi amenajarea traseelor la obiectivele turistice din zonă;

- Recaptarea şi amenajarea izvoarelor de ape minerale deteriorate.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

350.000 €

· Termen de realizare

3 ani de la începerea finanţării

III.3.5. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE SPAŢII VERZI ÎN LOCALITATE

- crearea perdelei de protecţie între cariera de piatră şi zona de locuit;

- crearea perdelei de protecţie între zona cu trafic intens şi zona de locuit;

- crearea zonei de protecţie între subzona industrială şi zona de locuit.

Deoarece spaţiile verzi existente în cadrul zonei staţiunii, nu sunt amenajate conform cerinţelor impuse de ansamblul peisager al unei staţiuni sunt necesare reamenajarea parcului central şi efectuarea de plantări sistematice de arbori şi arbuşti ornamentali, în scopul redării aspectului odihnitor al locului.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

15.000 €

· Termen de realizare

2 ani de la începerea finanţării

III.4. EDUCAŢIA ŞI CULTURA

· Transformarea clădirii atelierului vechi într-un internat sau posibilitate de cazare pentru turişti, grupuri de elevi, găzduirea taberelor şcolare sau de creaţie, precum şi realizarea unui cabinet didactic de specialitate ( alimentaţie publică ) ;

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

45.000 €

· Termen de realizare

2 ani de la începerea finanţării

· Construirea unei săli de sport polivalente

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

850.000 €

· Termen de realizare

2 ani de la începerea finanţării

O viaţă culturală activă este o necesitate atât pentru tineri, cât şi pentru generaţiile mai în vârstă, contribuind la dezvoltarea vieţii spirituale şi fiind o formă de petrecere a timpul liber.

Acţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii culturale:

· Construirea unui cămin cultural care să cuprindă biblioteca orăşenească şi o sală de cinema;

· Înfiinţarea unui Muzeu orăşenesc cu sală de expoziţie.

· Sursa de finanţare :

Parteneriat public-privat şi atragerea de surse de finanţare nerambursabile

· Valoarea estimativă a proiectului :

1,5 milioane €

· Termen de realizare

3 ani de la începerea finanţării

PROGRAMUL NAŢIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE – ROMÂNIA

UN House, Blvd. Primăverii, nr. 48A, 011975, Sector 1, Bucureşti, România

Tel: +(4021) 201 78 72, Fax: +(4021) 201 78 28, office@undp.ro,

	BUGETUL GENERAL AL CONSILIULUI LOCAL ORAS BORSEC

Nr. Rând		2000	2001	2002	2003	2004	PREVEDERI 2005
	VENITUL GENERAL AL LOCALITĂŢII	3.991.960	9.073.502	11.213.364	21.609.619	26.135.416	29.390.474
1	Venituri total - Buget	3.603.618	8.609.441	10.508.032	13.625.671	18.702.297	22.353.914
2	Venituri proprii	1.263.672	2.006.787	2.913.545	4.183.575	12.656.446	16.007.810
3	Venituri curente	986.403	2.001.930	2.907.498	3.958.139	5.595.717	8.271.919
4	Venituri fiscale	725.709	1.147.745	1.803.037	3.034.202	3.612.911	6.875.919
28	Venituri nefiscale	260.694	854.185	1.104.461	923.937	1.982.806	1.396.000
49	Venituri din capital	277.269	4.857	6.047	9.081	910.667	1.606.000
	Venituri cu destinaţie specială				216.355
55	Prelevări din bugetul de stat	2.261.720	6.407.369	7.594.487	9.442.096	12.195.913	12.475.995
67	Subvenţii	78.226	195.285
85	Împrumuturi
1	Venituri extrabuget	388.342	464.061	705.332	7.983.948	3.063.583	3.510.200
1	Venituri evidenţiate in afara bugetului local					4.369.536	3.526.360
1	Venituri din fonduri externe nerambursabile
	CHELTUIELI GENERALE AL LOCALITĂŢII	4.013.525	8.781.163	10.974.923	20.399.541	17.861.080	29.390.474
89	Cheltuieli total- buget local	3.617.373	8.353.327	10.297.105	13.330.469	15.175.937	22.353.914
90	Cheltuieli curente	3.456.780	8.313.148	9.626.307	12.938.691	14.358.223	20.223.914
125	Cheltuieli de capital	160.593	40.179	670.798	299.224	817.714	1.630.000
145	Rezerve						500.000
148	I. Servicii publice general	1.299.556	2.014.087	2.349.282	3.369.828	3.522.838	4.293.445
161	III.Cheltuieli Social-Cultural	916.879	3.893.997	4.805.055	5.850.619	7.246.112	8.139.449
293	IV.Servicii si dezvoltare publică, locuinţe, mediu,ape	1.272.269	2.279.412	2.942.027	3.868.436	3.582.873	3.504.420
320	V.Mediu şi ape						1.788.200
340	VI.Acţiuni economice	188.182		29.010	33.436	637.302	3.990.000
404	VII.Alte acţiuni	128.669	154.200	157.881	89.565	126.182	138.400
432	XI.Transferuri		11.631	13.850	26.031	60.630
476	XV.Fond rezervă						500.000
	XVI.Cheltuieli cu destinaţie specială				92.554
482	XVII.Excedent/ Deficit	-13.755	256.114	210.927	295.202	3.526.360
10	Cheltuieli - total extrabugetare	396.152	427.836	677.818	7.069.072	2.126.233	3.510.200
	Excedent/ deficit	-7.810	36.225	27.514	914.876	937.350
5	Cheltuieli evidenţiate în afara bugetului local					558.910	3.526.360
	Excedent/ deficit					3.810.626
2	Cheltuieli din fonduri externe nerambursabile
	Excedent/ deficit